Parliamentary debates

Domnul Ioan Timiş:

Aş dori să vă reţin atenţia, astăzi, cu o problemă intens discutată în ultima vreme, aceea a bazelor americane care, probabil, urmează să fie amplasate pe teritoriul României.

Pentru americani, cel mai mare şoc în timpul războiului din Irak a fost faptul că n-au putut să folosească Turcia ca bază de lansare a ofensivei împotriva Irakului. În urma refuzului, deşi Turcia era ţară membră a NATO, la Pentagon concluzia a fost clară: este nevoie de dublarea eforturilor Statelor Unite pentru a-şi diversifica facilităţile, potenţialul şi capacitatea de reacţie în cazul unei crize militare. Fără posibilitatea de a exploata bazele turceşti, militarii americani au folosit baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu, de lângă Constanţa, ca să transporte soldaţi şi echipament militar în nordul Irakului. Încă de pe atunci se vorbea de posibilitatea înfiinţării unor baze americane permanente pe teritoriul României. Subiectul a prins un contur şi mai pronunţat după precizarea poziţiei României faţă de conflictul din Irak, pentru ca astăzi lucrurile să fie cât se poate de clare: fiind membră de facto a Alianţei Nord-Atlantice, este doar o chestiune de timp până când americanii, ori ceilalţi aliaţi ai noştri din NATO, îşi vor stabili baze militare la noi.

În următoarele luni vor avea loc mai multe runde de convorbiri între oficialii români şi cei americani pentru stabilirea efectivă a locaţiilor acestor baze, decizia de a renunţa la actualele amplasamente din Europa Occidentală fiind, se pare, deja luată la nivelul oficialităţilor de la Washington.

Din 1944, românii i-au tot aşteptat pe americani să vină în România. În această aşteptare, mii de compatrioţi ai noştri au luptat şi au murit, înfruntând dictatura comunistă. Acum, în fine, vor ajunge în România. Interesul Statelor Unite pentru locaţiile din România este evident. Americanii sunt în special interesaţi de zona Constanţa. Aici există excelente condiţii de amplasare a unei baze navale, portul fiind cel mai mare de la Marea Neagră şi printre primele zece din lume. Lângă Constanţa, la Mihail Kogălniceanu, se află aeroportul militar care a fost utilizat de trupele americane în timpul conflictului din Irak, acesta beneficiind de instalaţii foarte moderne, ca şi de o infrastructură realizată chiar de armata americană, anul trecut. În plus, foarte aproape există o importantă bază de antrenament, utilizată ocazional. În timpul războiului rece, baza respectivă, socotită cea mai mare din sud-estul european, a fost folosită de trupe ale Tratatului de la Varşovia, inclusiv sovietice.

Formal, complexul militar de la Constanţa, de fapt zona dobrogeană, agreată de Pentagon, constituie o bază NATO, dar şi un prim semnal dat României că teritoriul ei a fost deja inclus în sistemul de apărare al Alianţei. În fapt, însă, baza respectivă va fi utilizată de forţele militare americane. Nu este nici un secret că trupele americane au folosit şi până acum aeroportul şi portul de la Constanţa, pentru trupele cantonate în Kosovo sau cele necesare războiului din Irak, însă totul s-a desfăşurat pe baza acordului Parteneriatului strategic româno-american. De data aceasta, însă, datele problemei sunt cu totul altele. România este parte integrantă a NATO.

Care ar fi "beneficiile" pentru România? Orice bază militară, americană sau NATO, mică sau mare, reprezintă, prin definiţie, un plus de stabilitate în regiune, dar şi un factor de dezvoltare economică. Este evident că vor trebui încheiate contracte cu firme româneşti din partea locului, că vor fi angajate persoane civile, creându-se astfel zeci de locuri de muncă. Acesta este doar unul dintre ele.

Vă mulţumesc pentru atenţie.