Parliamentary debates

Domnul Iosif Armaş:

Domnule presedinte,

Stimati colegi

In timpul care-mi este alocat pentru interventia mea politica de astazi vreau sa aduc un omagiu celui care a fost supranumit "Luceafarul poeziei romanesti", poetul nostru national Mihai Eminescu.

Comemoram astazi 115 ani de la trecerea in nefiinta a celui care a marcat, prin frumusetea versurilor sale, generatii intregi de iubitori de frumos.

Mihai Eminescu s-a nascut la Ipotesti, judetul Botosani, la 15 ianuarie 1850, fiind al saptelea din cei 11 copii ai caminarului Gheorghe Eminovici.

Primele incercari de poezie ale lui Mihai Eminescu dateaza din ianuarie 1866, cand a debutat cu poezia "La mormantul lui Aron Pumnul", pe care a semnat-o M. Eminovici. In acelasi an incepe colaborarea la revista "Familia" a lui Iosif Vulcan, care are meritul de a-l fi descoperit pe viitorul mare poet.

Dupa apropierea de societatea literara "Junimea", in care creatiile sale sunt primite cu entuziasm, in 1870 incepe sa colaboreze la revista ieseana "Convorbiri literare". Diversitatea, profunzimea si expresia artistica a liricii eminesciene sunt remarcate de critical Titu Maiorescu, mentorul spiritual al "Junimii", care se va servi de poezia marelui poet pentru a argumenta definirea "directiei noi" aparute in literature romaneasca dupa perioada pasoptista.

Importanta ramane si activitatea sa jurnalistica. Dupa ce in 1876 este redactor-administrativ la "Curierul de Iasi", pasiunea pentru acesta meserie il va face sa-si schimbe statutul in acela de ziarist profesionist. In 1880 devine redactor-sef al al ziarului "Timpul", in paginile caruia a publicat peste 300 de articole referitoare la problemele vietii contemporane.

Prima culegere din opera poetica eminesciana si singurul volum de poezii tiparit in timpul vietii lui M. Eminescu, si care a marcat consacrarea sa definitive ca mare poet, a aparut la 21 decembrie 1883. Volumul "Poesii" a fost tiparit intr-o frumoasa tinuta grafica, cu un portret al poetului si cu o scurta prefata a lui Titu Maiorescu, cel care a ingrijit aceasta prima editie a poeziilor eminesciene.

Grav bolnav, se stinge din viata la 15 iunie 1889, fiind inmormantat la Cimitirul Bellu. La 28 octombrie 1948 devine membru de onoare post-mortem al Academiei Romane.

Stimati colegi, cinstirea marilor personalitati ale culturii si istoriei romanesti este o datorie de onoare pe care noi, autoritatile statului, trebuie sa ne-o asumam ori de cate ori este necesar. Doar in acest mod ne vom putea pastra intacte valorile care ne-au reprezentat cu demnitate si datorita carora natiunea romana a prosperat atat economic cat mai ales spiritual.

Va multumesc pentru atentie.