Parliamentary debates

Domnul Tudor Mohora:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Intervenţia mea de astăzi are ca temă "Semnificaţia alegerilor locale din iunie 2004".

Alegerile locale, prin însăşi esenţa lor, au ca scop promovarea în funcţiile eligibile ale administraţiei publice a unor buni gospodari, cunoscători ai problemelor specifice ale localităţilor, în măsură să corespundă cerinţelor legitime ale electoratului.

Încă de la începutul campaniei electorale, partidele din opoziţie s-au orientat în direcţia politizării excesive a acestor alegeri. Un exemplu concludent l-a oferit Partidul Democrat, care, pentru alegerile din municipiul Bucureşti, l-a delegat pe preşedintele acestuia, iar la Cluj a fost propus preşedintele lui executiv.

În aceste condiţii, la Bucureşti şi la Cluj, votul acordat pentru primar, iar la Bucureşti şi pentru primarii de sector, s-a produs oarecum "automat", mulţi votanţi punând ştampila mecanic pe candidaţii D.A. S-a ajuns astfel la un vot politic pentru candidaţi, în locul unei confruntări civilizate şi a dezbaterii unor programe concrete destinate să contribuie la soluţionarea numeroaselor probleme locale, prin care să se poată explica de către fiecare candidat în direct ce a făcut şi ce poate să facă.

Sunt convins că în cazul primarilor care s-au prezentat pentru reconfirmare, ar fi trebuit să se aibă în vedere personalitatea candidaţilor, caracterizată prin ceea ce au realizat sau prin ceea ce pot să realizeze. Aceste elemente conceptuale ar fi putut să fie judecate şi apreciate de către electorat pentru a se putea prezenta la vot în cunoştinţă de cauză.

Astfel de criterii ar fi trebuit să fie avute în vedere şi pentru candidaţii care veneau pentru prima oară la o astfel de confruntare.

Imediat după primul tur al alegerilor locale, partidele din opoziţie s-au grăbit să clameze că au câştigat alegerilor, iar partidul de guvernământ a fost înfrânt întrucât nu a obţinut majoritatea voturilor. Rezultatele finale au demonstrat însă că Partidul Social Democrat a obţinut cele mai multe voturi şi mandate atât la consiliile judeţene, cât şi la consiliile locale.

Rezultatele scrutinului din 6 iunie a.c. au demonstrat că electoratul a acordat cel mai mare număr de voturi şi de mandate candidaţilor Partidului Social Democrat, în comparaţie cu cele obţinute de partidele din opoziţie, iar voturile exprimate pe ansamblul ţării nu trebuie să se confunde cu cele din Capitală.

Astfel, la consiliile judeţene, Partidul Social Democrat a obţinut 37,8% din totalul mandatelor, la consiliile locale 37,5%, iar la primari, după primul tur de scrutin, 69,9%, spre deosebire de Partidul Naţional Liberal care a obţinut numai 19,6%, respectiv 17,6% şi 8,3% sau Partidul Democrat care a obţinut 16,0%, respectiv 7,2% şi 5,5%.

După al doilea tur de scrutin, potrivit rezultatelor parţiale comunicate, pentru peste 90% din totalul mandatelor de primar, 55% din totalul acestora au revenit P.S.D., 14% P.N.L. şi 12% P.D.

Orice fel de speculaţii, promovate de partidele din opoziţie, prin adunarea numărului de voturi sau a mandatelor atribuite reprezentanţilor P.N.L. şi P.D., rămân simple încercări de a arunca praf în ochii electoratului şi de a încerca să convingă pe cei ce votează de necesitatea unei schimbări. Aceste speculaţii, în ultimă instanţă evidenţiază un fapt de netăgăduit: Partidul Social Democrat este şi rămâne cel mai puternic în această confruntare electorală şi mai ales în cea care urmează.

Evident, aceasta nu înseamnă că partidul de guvernământ nu s-a confruntat şi nu se confruntă încă cu un anumit proces de eroziune, datorită într-o oarecare măsură şi alegerii unor candidaţi care nu au întrunit susţinerea electoratului, dar şi datorită folosirii, în unele cazuri, a unor metode inadecvate de comunicare şi apropiere de cerinţele electoratului în cursul campaniei electorale. Este însă un fapt indubitabil că P.S.D. a înţeles şi în prezent înţelege şi mai mult mesajul electoratului rezultat din aceste alegeri. El s-a angajat ferm într-un proces de modernizare a partidului, înlocuind mai mult de jumătate din conducerile organizaţiilor sale judeţene, promovând într-un număr sporit şi semnificativ tinerii şi femeile pe listele de candidaţi, precum şi prin efortul de a înlocui cu hotărâre şi consecvenţă acei conducători care au creat greutăţi de imagine partidului prin comportamentul lor.

Nu se poate trece cu vedere că, prin eforturile partidului de guvernământ şi ale guvernului Adrian Năstase, în ţara noastră s-a realizat macrostabilizarea economică pe fondul unei creşteri economice cu o medie anuală de 5% şi a început să se simtă creşterea puterii de cumpărare a veniturilor băneşti ale populaţiei, prin creşterea salariului mediu real pe economie cu 13,9% în aprilie 2004, faţă de decembrie 2004, respectiv a pensiei medii reale de asigurări sociale de stat cu 13,7%, iar, potrivit datelor prezentate de Banca Mondială, în primii doi ani de guvernare gradul de sărăcie a scăzut de la 35% la 28%.

Partidul Social Democrat va continua cu eforturi sporite modernizarea activităţilor sale, dar şi concentrarea tuturor forţelor sale pentru îndeplinirea obiectivelor pe care şi le-a propus prin programul său de guvernare atât în domeniul politicilor economice şi financiare, cât şi în domeniul politicilor sociale, de solidaritate şi de protecţie sociale.

În acest context, am convingerea că cei care se amăgesc că anul 2004 se aseamănă cu 1996 sau cu anul 2000 în care a prevalat nevoia de schimbare, vor avea o mare dezamăgire în viitoarele alegeri parlamentare şi vor trebui să constate că cetăţenii României vor aprecia efortul pe care P.S.D. l-a depus în aceşti patru ani şi se vor pronunţa pentru continuitate, cu personalităţi competente care s-au rodat în procesul complex de guvernare, în locul unei schimbări care să conducă la întârzierea progresului economiei româneşti datorită, fără îndoială, unei perioade de tranziţie mai mult sau mai puţin prelungite, până la eventuala rodare a unei echipe formate din mai multe partide.