Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului Emil Radu Moldovan, va urma domnul Tiberiu Toro. Domnii deputaţi Grigore Crăciunescu, Ion Dumitru, Cătălin Matei, Dumitru Avram au depus la secretariat declaraţiile.

Domnul Emil Radu Moldovan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată "Justiţia subordonată politic".

Este o vorbă care spune că "atunci când omul nu are de lucru, îşi face" şi se pare că, din această dorinţă, de a arăta ţării întregi cât este de hotărâtă să muncească, doamna ministru Macovei s-a apucat de muncă de dragul muncii. Probabil dânsa nu e la curent cu numeroasele probleme din domeniul judiciar şi, crezând că nu e prea mare lucru de făcut în fruntea acestui minister, s-a gândit să distrugă şi să reclădească totul din nou, de dragul muncii, cu orice preţ.

Sunt numeroşi cei care nu înţeleg necesitatea impunerii unui nou pachet de legi de organizare a sistemului judiciar. România are deja un pachet legislativ extrem de bun, lăsat moştenire de fosta guvernare şi care a dus la încheierea Cap. 24 - Justiţie şi Afaceri Interne, capitol de negociere cu Uniunea Europeană. Aş dori să vă amintesc că în guvernarea 2000-2004 au fost adoptate acte normative care asigură democratizarea justiţiei, ridicarea acesteia la nivel european. Aici, aş aminti: Legea nr. 303 privind Statutul magistraţilor, Legea nr. 304 privind organizarea judecătorească şi Legea nr. 317 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii.

Toate aceste legi au fost pregătite cu sprijinul unor experţi francezi, germani, spanioli şi italieni, conţinutul lor a fost avizat de Uniunea Europeană, de către Consiliul Europei şi de către Comisia de la Veneţia şi pe baza acestui pachet de legi a fost închis Cap. 24, cum vă spuneam mai devreme. În lumina acestor dovezi, sunt convins că legile răspund nevoilor de progres în justiţia românească, standardelor spre care tindem şi nu era necesară schimbarea, ci aplicarea lor cât mai corectă.

În acest context, pe bună dreptate, mă întreb ce o motivează să impună asemenea modificări? Ascultă oare de dorinţa unor lideri politici care simt că nu au suficientă putere să controleze şi să comande anumite arestări sau urmăriri penale? Într-adevăr, aceasta e şansa perfectă pentru actualii guvernanţi "să taie şi să spânzure" după bunul plac, având subordonată instituţia care păzeşte aplicarea legilor.

Cum credeţi că un magistrat ar mai putea fi imparţial, în contextul în care ştie că dacă nu ascultă un ordin politic va fi înlocuit? Nu e de mirare că cei din sistemul judiciar sunt atât de revoltaţi, considerând propunerile doamnei ministru drept piedici în consolidarea imaginii justiţiei, atât de necesară pentru integrarea României în Uniunea Europeană.

Se pare că ţine cu orice preţ să intre în istorie cu imaginea ministrului care a deschis calea spre dictatură şi subordonarea politică a justiţiei. Sau face aceste modificări din dorinţa de a arăta că desfăşoară o activitate în schimbul banilor primiţi de la contribuabili?

Indiferent care este motivaţia care se ascunde în spatele măsurilor propuse, cred că a venit timpul, după 6 luni de negocieri şi târguieli interne, să puneţi pe primul loc interesele ţării şi apoi pe cele ale superiorilor pe linie de partid. Pe români nu o să-i convingeţi că v-aţi făcut datoria prin modificarea legilor, ci îi veţi convinge prin consecvenţa cu care se conduce practic acest departament, urmărind aplicarea corectă a legilor. Deciziile din domeniul justiţiei vor atârna greu în analiza Uniunii Europene şi sper să se reuşească îndeplinirea priorităţilor, acţionând practic şi independent, aşa cum aţi promis.

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc frumos.