Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Îi dau cuvântul domnului deputat Eugen Nicolaescu, va urma domnul deputat Ştefan Lepădatu.

Domnul Eugen Gheorghe Nicolaescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vreau să revin cu o declaraţie politică pe tema cooperaţiei, pentru că, aşa cum ştim, de câteva săptămâni, circulă prin acest mediu cooperatist un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care se urmăreşte reglementarea organizării şi funcţionării cooperaţiei.

S-a spus, nu demult, că nu mai este nimic de furat în România şi, totuşi, acest Guvern dovedeşte de peste un an şi jumătate că se fură ca în codru, de la Guvern şi până la ultimul pesedist sau aliat al partidului de guvernământ. Protocolul între PSD şi PUR nu a fost încheiat până când partidului de buzunar, care exista numai prin mass-media proprie, nu i-a fost promisă o avere, de care nici Ceauşescu nu a avut curajul să se atingă: cooperaţia.

Astăzi, se vede că înfiinţarea Ministerului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţiei nu a fost o aberaţie propagandistică, ci o premeditată acţiune de a pune mâna pe patrimoniul acestui sector independent de activitate. Mulţi am crezut, la apariţia ministerului respectiv, că se va dori sprijinirea reală a cooperaţiei, de orice fel, ca formă liberă de asociere, dar şi ca o perpetuare a relaţiilor cooperatiste generatoare de supravieţuire şi de întrajutorare a membrilor cooperatori.

Am avut speranţa că în România, ca în multe alte "ţări din lume, cooperaţia va putea să constituie un sector de activitate liber, independent, prin care să se asigure existenţa unor categorii importante de cetăţeni, mai ales din mediul rural. Se cunoaşte, de asemenea, că sectorul cooperaţiei a constituit şi constituie o formă de libertate de asociere liberă, în regim privat. Se ştie, totodată, că oamenii au contribuit din economiile lor la realizarea unui patrimoniu care se găseşte dispersat în majoritatea localităţilor ţării, patrimoniu care este al lor, rezultatul muncii lor de zeci de ani.

De câteva săptămâni, circulă prin mediul cooperatist un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care se urmăreşte reglementarea organizării şi funcţionării cooperaţiei, cu excepţia celei de credit, care deja a fost rezolvată. Din discuţiile pe care le-am avut cu reprezentanţi ai cooperaţiei de consum din mai multe judeţe a reieşit dezaprobarea totală a acestora faţă de intenţia Guvernului de naţionalizare a avuţiei cooperaţiei, de fapt, de preluare pe gratis, de furare cu legea în mână a acestui patrimoniu, în folosul celor care guvernează astăzi ţara.

Proiectul de act normativ introduce controlul statului asupra cooperaţiei, încălcând dreptul fundamental de liberă asociere, dar şi forme monstruoase de asociere, care se fac numai cu aprobarea statului şi pentru interesul personal al celor care diriguiesc destinele cooperaţiei, în speţă, ministerul de resort şi partidul care îl controlează.

Dar să argumentăm spusele noastre cu exemple de texte din proiectul de ordonanţă de urgenţă:

1. Pentru prima oară în legislaţia specifică cooperaţiei se introduce noţiunea de "cooperator persoană juridică", diminuând spiritul cooperatist prin care membrii cooperatori pot fi numai persoane fizice. Astfel, se vor regăsi societăţi cooperative formate numai din persoane juridice, constituite şi aprobate de stat, în scopul de a pune mâna pe averea existentă.

2. Apare un organism al statului cu puteri discreţionare, în subordinea Ministerului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţiei, respectiv, Consiliul Naţional al Cooperaţiei. În Titlul V al proiectului se vorbeşte despre Consiliul Naţional al Cooperaţiei, finanţat din venituri bugetare şi extrabugetare, iar membrii Consiliului Naţional al Cooperaţiei sunt numiţi de ministrul de resort, deci, politicul va fi cel care va stabili conducerea CNC.

Este bine să vedem şi ce atribuţii are CNC: avizarea actului constitutiv al oricărei societăţi cooperative; organizarea Registrului cooperaţiei şi a Buletinului cooperaţiei române; elaborarea actului care cuprinde prevederile obligatorii cerute pentru întocmirea actelor constitutive ale societăţilor cooperative; asigurarea înscrierii actelor şi datelor referitoare la societăţile cooperative; numirea unui auditor independent şi dispunerea supravegherii activităţii; elaborarea de norme obligatorii pentru societăţile cooperative, aprobate prin ordin al ministrului de resort. Bugetul CNC se aprobă prin hotărâre a Guvernului, după criterii numai de el ştiute.

Sunt absolut clare intenţiile de a trece sub controlul statului o mişcare cooperatistă care dăinuie de zeci de ani în România, care întreţine relaţii cu organisme similare din străinătate şi care nu are nevoie de intervenţia brutală a Guvernului în sfera sa de activitate.

3. În Titlul IV se introduce "Fondul Naţional de Promovare şi Dezvoltare a Mişcării Cooperatiste". Acest fond se înfiinţează prin hotărâre a Guvernului, ca societate comercială pe acţiuni, şi care se acumulează din: cota anuală de 5% din profitul brut, reţinută şi vărsată de societăţile cooperative; cota de 20% reţinută şi vărsată de societăţile cooperative din veniturile încasate din veniturile obţinute în urma înstrăinării bunurilor aflate în patrimoniul acestora; alocaţii de la bugetul de stat şi de la bugetele locale.

În proiect se spune că activitatea fondului se desfăşoară preponderent şi cu prioritate cu societăţile cooperative care "au calitatea de acţionari ai fondului. Se înţelege că nu se ştie cine vor fi acţionarii pe lângă societăţile cooperative, dar Guvernul va avea grijă când va da hotărârea de constituire a fondului.

Câteva aspecte sunt relevante: obligarea societăţilor cooperative, indiferent dacă sunt sau nu acţionare ale fondului, la plata unor obligaţii din profitul brut şi din vânzarea bunurilor, ceea ce privează cooperatorii de veniturile care li se cuvin, în calitate de membri cooperatori; acţiunile şi lucrările finanţate din alocaţii bugetare se stabilesc de Consiliul Naţional al Cooperaţiei, ceea ce înseamnă că banii vor fi dirijaţi către clientela politică; nu se spune nimic, ce se întâmplă cu profitul fondului, fiind societate pe acţiuni, dacă va fi sau nu impozitat, în ce proporţie şi ce se va face cu profitul net, ţinând cont că Adunarea generală a acţionarilor ar putea fi un conglomerat de interese contrare. Prin acest sistem, se introduce în realitate o impozitare, desfiinţându-se principiul cotizaţiei către nivelurile superioare, care funcţionau în regim asociativ şi care se baza pe libera voinţă de a dispune de resursele proprii.

4. Apariţia Buletinului cooperaţiei române, publicaţie oficială a Consiliului Naţional al Cooperaţiei, a cărei modalitate de organizare şi funcţionare se stabileşte prin hotărâre a Guvernului. Se realizează un al doilea Monitor Oficial, numai pentru cooperaţie, iar Guvernul are interese şi aici, el fiind cel care va decide orice în această privinţă.

5. În Titlul 2 se regăsesc principiile şi organizarea societăţilor cooperative, dintre care amintesc:

a) Principiul controlului democratic al membrilor cooperatori, potrivit căruia societăţile cooperative funcţionează în mod democratic şi sunt controlate de către membrii cooperatori, care participă la stabilirea politicilor şi adoptarea deciziilor. Cu toate acestea, la art. 8 al alin. (2) se spune că: "Locuinţele construite sau cumpărate de către societatea cooeprativă sunt proprietatea acesteia şi pot fi folosite de către membrii coperatori, (dar atenţie!) în condiţiile stabilite prin norme elaborate de CNC. Aşa se respectă principiul adoptării deciziilor de către cooperatori: în limita a ceea ce hotărăşte statul pe banii oamenilor.

b) Principiul autonomiei şi independenţei societăţilor cooperative, potrivit căruia societăţile cooperative nu sunt în relaţii de subordonare faţă de alte instituţii publice sau private şi sunt controlate de "către membrii lor. Prin înfiinţarea CNC, se observă că în realitate principiul enunţat este pur demagogic, acest Consiliu având puteri discreţionare, el avizînd, aprobând şi utilizând o serie de fonduri.

6. Modul de adoptare a deciziilor este, de asemenea, viciat prin proiectul de act normativ, care urmăreşte transferarea drepturilor membrilor cooperatori către persoane juridice care au alte interese şi care pot decide asupra patrimoniului şi resurselor de care dispun societăţile cooperative. Dacă în prima formă de societate cooperativă, formată numai din persoane fizice, fiecare membru are dreptul la un vot în Adunarea generală, indiferent de numărul părţilor sociale, în forma ulterioară, în care preponderente sunt societăţile cooperative persoane juridice, dreptul de vot este proprţional cu volumul capitalului vărsat. Este evident că mai multe cooperative se asociază şi pot decide asupra capitalului, resurselor şi fondurilor acestora după cum doresc, în detrimentul oamenilor care au încercat să construiască o cooperativă pentru a trăi, pentru a rezista, în condiţiile de sărăcie din România, în condiţiile în care pensia la ţară variază între câteva zeci şi sute de mii de lei.

Concluzia noastră, după analiza textului proiectului de ordonanţă de urgenţă şi a discuţiilor cu specialişti din domeniul cooperaţiei, este că acest Guvern naţionalizează patrimoniul cooperaţiei şi îl foloseşte după bunul său plac, introduce impozite obligatorii, încurajează devalizarea actualelor cooperative şi le controlează la sânge, uitând că nu are acest drept constituţional, dar nici moral. Dar despre moralitatea unui Guvern corupt nu este cazul să mai discutăm, ea se vede cu ochiul liber de cetăţeni, care consideră corupţia cel mai mare flagel al României. Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.