Parliamentary debates

Domnul Ioan Miclea:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Intitulez declaraţia mea politică: "Un servilism păgubos, pe fondul unei lipse de pragmatism politic!"

Faptul că România a ales varianta politică a alianţei cu Statele Unite în problema irakiană este o chestiune greu de definit ca oportunitate politică. Argumentul că, în acest fel, se va putea recupera mai uşor creanţa de 1,7 miliarde de dolari pe care irakienii o au faţă de ţara noastră încă dinainte de 1989 iscă, după cum se poate vedea, discuţii pro şi contra.

Un lucru este însă cert, şi anume, faptul că Parlamentul şi Guvernul României, punând la dispoziţia Statele Unite infrastructura pentru a traversa ţara noastră cu trupe şi logistică spre Irak, fără ca pentru aceasta să ceară compensaţii (aşa cum fac Turcia şi Bulgaria), mi se pare a fi o lipsă de pragmatism politic, un servilism păgubos şi o lipsă de interes pentru binele ţării.

Este evident pentru oricine vrea să vadă că punerea la dispoziţia trupelor americane a Aeroportului "Mihail Kogălniceanu" şi a hotelurilor din Mamaia blochează, practic, turismul pe litoral în sezonul următor, fapt ce va aduce României o pagubă foarte mare. Avem noi prea mulţi bani, ne merge nouă prea bine, ca să ne permitem un asemenea lux? Nici una, nici alta!

Aş dori să prezint aici, pentru ştiinţa dumneavoastră, dar şi a opiniei publice din ţară, un fapt care defineşte clar lipsa de pragmatism a Guvernului României în această chestiune. În cadrul recentei vizite pe care Preşedintele Camerei Deputaţilor, domnul Valer Dorneanu, a efectuat-o în Bulgaria la invitaţia omologului său, într-o discuţie pe care a avut-o cu un oficial bulgar, acesta a sugerat ca autorităţile române să ceară Statelor Unite acordarea pentru ţara noastră a unui ajutor financiar, aşa cum a acordat şi Turciei pentru facilităţile pe care aceasta le acordă trupelor americane pe teritoriul ei.

Iată că trebuie să vină alţii să ne spună ce ar trebui să facem. Dar, cred eu că această atitudine păguboasă a Guvernului în ce priveşte solicitarea de compensaţii Statelor Unite nu este chiar gratuită. Guvernanţii noştri speră ca, în schimbul laşităţii lor, a acestui bir greu pe care îl pun pe spinarea Poporului Român, să obţină la viitoarele alegeri un sprijin substanţial din partea oficialilor americani, sprijin care, în mod precis, se va evalua în dolari, suma având multe zerouri la coadă.

Aceasta este faţa nevăzută a "mărinimiei" guvernanţilor faţă de americani. Şi tare îmi este teamă că, în cele din urmă, în cazul unei invazii în Irak şi a răsturnării lui Hussein, Guvernul nostru va renunţa şi la recuperarea creanţelor de 1,7 miliarde de dolari, numai de dragul de a fi pe placul americanilor.

Doresc ca în cadrul acestei declaraţii politice să atrag atenţia guvernanţilor că problema războiului din Irak este una de ordin economic. Să nu uite guvernanţii noştri că pe preşedintele Bush l-au adus la putere petroliştii, iar subsolul Irakului musteşte de petrol, materie primă strategică, de care americanii au nevoie ca de aer. Atunci, dacă această campanie militară este una de interes economic (care campanie militară nu are în spate un interes economic?), de ce noi, ca parte a ei, să nu ne primim felia pe care o merităm pentru efortul material şi militar pe care îl facem?

Domnul Puiu Haşotti:

Domnule coleg, dacă vreţi să concluzionaţi. Au trecut cele 3 minute.

Domnul Ioan Miclea:

Vreau să fiu bine înţeles, nu pledez aici împotriva războiului pe care americanii îl pregătesc împotriva regimului condus de Saddam Hussein, deşi, personal, aş opta pentru continuarea, încă cel puţin 6 luni, a încercării diplomatice de rezolvare pe cale paşnică a chestiunii.

Sunt de acord că Irakul este un mare pericol pentru pacea şi securitatea lumii. Sunt de acord că regimurile precum cel al lui Hussein nu au ce căuta într-o lume civilizată. Dar, dacă suntem agrenaţi într-o asemenea treabă, atunci, să se ştie care ne este contribuţia şi să stăm şi noi la masa învingătorilor! (Dacă vor exista învingători!) Mulţumesc.

Domnul Puiu Haşotti:

Mulţumesc, domnule deputat.