Parliamentary debates

Doamna Daniela Popa:

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Cristian Buzea.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Cristian Valeriu Buzea:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se referă la "Mineritul în Munţii Apuseni".

Mineritul în Munţii Apuseni a fost o îndeletnicire şi sursă de trai de sute de ani pentru locuitorii acestor locuri, cunoscuţi sub numele de moţi.

Începând cu anul 1997, disponibilizări succesive de personal au adus mineritului din Munţii Apuseni o restrângere a activităţii sale, culminând cu anul 2004, când exploatările miniere de la Zlatna şi apoi de la Baia de Arieş au fost pe rând închise, ducând la creşterea rândurilor şomerilor la valori inimaginabile pentru localităţile respective: 90% la Zlatna şi 75% la Baia de Arieş.

Au rămas să-şi continue activitatea două exploatări miniere: cea de aur, de la Roşia Montană, şi cea de cupru, din imediata apropiere a acesteia, de la Roşia Poieni.

Despre exploatarea minieră de la Roşia Poieni s-a vorbit mai puţin, poate şi pentru faptul că este relativ nouă, fiind înfiinţată la 21 mai 1977, şi având ca obiect de activitatea exploatarea minereurilor de cupru printr-o carieră de mari dimensiuni.

Cariera de la Roşia Poieni este apreciată de specialişti ca fiind cea mai veche din Europa şi una dintre cele mai mari din lume, având o rezervă de minereu de cupru de aproximativ 1,5 miliarde tone. Pe lângă cupru se mai exploatează auxiliar aur şi argint.

Uniunea Europeană a luat decizia suprimării subvenţiilor pentru minerit, până la integrarea de la 1 ianuarie 2007, exploatarea minieră de la Roşia Montană fiind programată de către Guvernul României pentru închidere cu data de 1 septembrie 2006, fiind probabil preluată de către Gold Corporation, care o va face ulterior rentabilă.

Exploatarea minieră de la Roşia Poieni, sub denumirea actuală S.C. "Cupru Min" S.A. - Abrud, avea în anul 1989 aproape 3.000 de salariaţi.

Activitatea societăţii la ora actuală este desfăşurată de către 925 de salariaţi, dar, paradoxal, producţia de cupru a crescut la cifre record, ajungând de la 250 de tone la 300 tone cupru pe lună în anii precedenţi, la 500 tone cupru pe lună în 2005 şi 2006.

O unitate minieră cu siguranţă model pentru industria extractivă din România, care în anul 2006 a fost cuprinsă în Programul de restructurare a mineritului, cu 170 de salariaţi, şi care, spre deosebire de majoritatea unităţilor miniere, nu a fost prevăzută pentru închidere.

Cu 760 de salariaţi, activitatea la S.C. "Cupru Min" S.A. - Abrud, desfăşurată pe o suprafaţă de 2.190 de hectare, poate fi continuată la producţia fizică de 5.000 tone cupru pe lună, cu o producţie-marfă realizată de 3,5 milioane de RON/lună. S.C. "Cupru Min" S.A. - Abrud poate intra în Uniunea Europeană şi fără subvenţie, dar cum totul se vrea a fi distrus prin marea "privatizare", Guvernul României, prin Biroul de Presă, a anunţat la 17 martie 2006 că numărul de persoane disponibilizate din sectoarele minier şi energetic va fi de 10.413 salariaţi, iar la S.C."Cupru Min" - Abrud figurează un număr de 825 de persoane ce vor fi disponibilizate în acest an.

În astfel de condiţii, se va închide şi activitatea "elitei" mineritului românesc, care este această exploatare, şi probabil că utilajele de mare capacitate, cântărind milioane de tone, vor fi vândute ca fier vechi de către un norocos "lichidator".

Ce au făcut guvernele anterioare în Munţii Apuseni, am văzut: ruinele Combinatului de la Zlatna te întâmpină, cum o iei sus, pe Valea Ampoiului, cu imagini ce par desprinse dintr-un film de Tarkovski, sau poate că şi pentru el ar fi un film de coşmar. Fosta uzină de prelucrare a cuprului arată ca un cadavru ros cu râvnă de valuri succesive de hoitari, care şi-au pierdut deja urmele la Zalău şi Oradea.

Dar întrebarea mea este: care ar fi strategia actualului Guvern privind dezvoltarea zonei Munţilor Apuseni? Ce fel de viaţă doreşte să ofere moţilor? Din ce vor trăi acum locuitorii de veacuri ai unui pământ cu aur în adâncuri, dar sărac la suprafaţă?

Până acum Guvernul îi ajută: mai închide o şcoală, mai închide un spital ...

Viitorul pe văile Arieşului şi Ampoiului, în aceste condiţii, apare teribil de sumbru.

Vă mulţumesc.