Parliamentary debates

Domnul Costică Macaleţi:

"Meşteşugarii tradiţionali - valori pe cale de dispariţie"

Domnule preşedinte, stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de azi se referă la micii meşteşugari tradiţionali. Din păcate, pentru unii dintre noi ei sunt ceva ce aparţine trecutului, nişte "relicve", de obicei persoane în vârstă, pierdute prin nişte sate uitate de lume, care practică meşteşuguri vechi, considerate "depăşite". Este o eroare acest mod de gândire. În actualele condiţii economico-sociale, îmbinarea pragmatismului economiei de piaţă cu tradiţia pare să fie soluţia pentru supravieţuire. O şansă pentru reînvierea tradiţiilor populare este împletirea lor cu dezvoltarea turismului, precum şi identificarea de pieţe noi de desfacere pentru produsele meşteşugăreşti.

Conform datelor pe care le deţinem, fără un sprijin din partea autorităţilor, meşteşugurile tradiţionale româneşti ar putea dispărea în următorii ani din cauză că cei care le practică nu sunt organizaţi în asociaţii profesionale, iar locurile în care îşi au atelierele nu sunt incluse în traseele turistice.

Puţini mai sunt meşterii populari, iar şi mai puţini dintre aceştia mai pot trăi doar din vânzarea obiectelor tradiţionale pe care le produc. Specialiştii etnologi apreciază că autorităţile ar trebui să încerce sprijinirea meşterilor populari prin comenzi sau materiale, dar şi prin demersuri legate de protejarea mărcii produselor realizate de meşteşugari. Este nevoie ca produsele tradiţionale din toate zonele ţării să fie promovate după standarde europene, omologate şi cu drept de proprietate intelectuală, în condiţiile în care activitatea meşteşugarilor nu este subvenţionată în nici un fel.

Încă mai există forţe în mediul rural care au creativitate, dar nu sunt promovate şi nu sunt asociate. Meşteşugurile se mai menţin în momentul de faţă datorită rugăminţilor unor autorităţi şi a faptului că meşteşugarii sunt chemaţi la târguri. Pentru a-i ajuta pe meşteşugari să-şi comercializeze produsele, centrele judeţene pentru conservarea tradiţiei populare organizează anual târguri ale meşterilor populari şi încearcă să le faciliteze participarea la astfel de manifestări organizate în alte judeţe. Dar uşor, aceste lucruri se vor îngropa din păcate.

Apelul pe care îl fac de la această tribună este atât un apel de suflet, la conservarea tradiţiilor noastre româneşti, dar şi un apel la chibzuinţă, la înţelepciune. Există încă resursele şi există încă oamenii care să nu lase să moară meşteşugurile tradiţionale. Iată de ce rog autorităţile locale şi centrale să nu-i lase în uitare pe cei care practică meşteşugurile tradiţionale pentru că odată cu dispariţia lor vor rămâne în trecut o serie de valori care se pot dovedi din nefericire pierdute pe veci.