Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului deputat Adrian Mărăcineanu.

Domnul Nicolae Enescu depune la secretariat declaraţia.

Domnul Adrian Mărăcineanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Se împlinesc, peste câteva zile, 85 de ani de la formarea României Mari. Constat cu tristeţe că, în aşteptarea evenimentului, oficialitatea vorbeşte doar despre Unirea Transilvaniei şi Banatului la 1 decembrie 1918, însă, în acelaşi an, s-a unit cu Ţara şi Basarabia, la 27 martie, şi Bucovina la 28 noiembrie. Este evident faptul că Basarabia şi Bucovina nu sunt menţionate pentru a nu-i supăra pe ruşi, pe ucraineni sau pe comuniştii de la Chişinău.

Indiferent de atitudinea actualei puteri de la Bucureşti, în Parlamentul României trebuie să se spună adevărul întreg. Pentru neamul românesc, aceeaşi valoare o are fiecare din teritoriile naţionale, asupra fiecăruia avem aceleaşi drepturi istorice de posesiune, drepturi ce rămân intacte, indiferent de situaţia geopolitică, dintr-un moment sau altul. Se cuvine, de aceea, ca Parlamentul să îndrepte această eroare a guvernanţilor, aducând un omagiu tuturor acelora care au înfăptuit România Mare, din Basarabia, din Bucovina, din Transilvania, din Banat, din vechiul Regat.

Trebuie să învăţăm şi din atitudinea patriotică pe care, în momente cruciale, după 1989, a avut-o Parlamentul României. Unul din aceste momente a fost în toamna lui 1991. În contextul disoluţiei URSS, Ucraina a organizat un referendum pentru a-şi proclama independenţa. În acel moment, la 28 noiembrie 1991, Parlamentul României a adoptat o declaraţie ce trebuie reactualizată. Se menţiona: "Având în vedere că acest referendum ar urma să se desfăşoare şi pe teritoriile româneşti Bucovina de Nord, Ţinutul Herţa, Ţinutul Hotin, precum şi judeţele din sudul Basarabiei, Parlamentul României declară solemn că "aceste teritorii au fost rupte din trupul ţării, iar Pactul Ribbentrop - Molotov a fost declarat nul şi neavenit ab initio de URSS, la 24 decembrie 1989, şi de Parlamentul României, la 24 iunie 1991. Desigur este dreptul Ucrainei să organizeze un referendum pentru independenţa sa, dar acest referendum nu poate avea valabilitate în privinţa teritoriilor româneşti anexate abuziv de fosta URSS, teritorii care nu au aparţinut niciodată Ucrainei şi sunt de drept ale României. Parlamentul României cere Parlamentelor şi Guvernelor tuturor statelor care vor recunoaşte independenţa Ucrainei să declare expres că această recunoaştere nu se extinde asupra teritoriilor româneşti menţionate". Această declaraţie fermă a fost adoptată de Senat şi Camera Deputaţilor în unanimitate.

Comparaţi această atitudine patriotică, demnă, cu aceea a celor aflaţi la putere în 1997, în frunte cu nevolnicul preşedinte Emil Constantinescu, de trădare a interesului naţional prin încheierea Tratatului cu Ucraina, tratat care a consfinţit renunţarea la drepturile noastre istorice asupra Bucovinei de Nord. Atunci s-au opus acestui tratat reprezentanţii PRM, PUNR şi PDSR, actualul PSD, însă, ajuns la putere, în anul 2000, PSD-ul şi domnul Ion Iliescu au confirmat graniţa nedreaptă cu Ucraina, părăsindu-i pe românii de dincolo de ea.

Doamnelor şi domnilor,

La momentul de sărbătoare ce urmează, trebuie spus cu tărie că România Mare creată în 1918 a fost un act de dreptate istorică pentru toate regiunile unite cu ţara. Indiferent dacă le place sau nu conducătorilor de astăzi de la Bucureşti, omagiul nostru de recunoştinţă îl îndreptăm spre toţi cei ce au luptat pentru înfăptuirea acestui ţel major, inclusiv aceia care, prin jertfa lor, ne-au adus Basarabia şi Bucovina. Datoria noastră faţă de aceşti înaintaşi este aceea de a lupta pentru refacerea ţării, în graniţele pe care ei le-au dat. O asemenea luptă este dreaptă, iar aceia care nu acceptă justeţea dezideratului refacerii României Mari nu se pot numi români. Am convingerea că, mai devreme sau mai târziu, România Mare va fi din nou o realitate, când numele partidului din care fac parte va coincide cu numele ţării noastre.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.