Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului Emil Strungă şi va fi urmat de domnul Claudius Zaharia, ultimul înscris pe listă.

Domnul Emil Strungă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În Monitorul Oficial al României din 9 martie 2005 a fost publicată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 14/2005 privind modificarea formularea pentru declaraţia de avere şi pentru declaraţia de interese, care a intrat în vigoare la data publicării acesteia în Monitorul Oficial, respectiv 9 martie 2005.

Art. I al ordonanţei de urgenţă menţionate mai sus modifică şi înlocuieşte anexa declaraţiei de avere la Legea nr. 115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor şi a altor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici.

Introducerea, prin ordonanţă de urgenţă a unui model de declaraţie de avere, care să devină publică, precum şi obligativitatea completării şi verificării acesteia pentru miniştri, parlamentari, magistraţi şi alte categorii de funcţionari publici a devenit un subiect politic de interes major. Proiectul de lege amintit face parte din strategia Guvernului Tăriceanu de luptă împotriva corupţiei şi iniţiativa a trecut prin Senat, unde a generat o serie de discuţii şi urmează să intre în dezbaterea Camerei Deputaţilor, termenul propus de depunere a noilor declaraţii de avere fiind 60 de zile de la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, respectiv 9 mai 2005.

În conformitate cu prevederile legale care funcţionează şi în prezent, declaraţia de avere se face în scris de către demnitari, atât la începutul, cât şi la sfârşitul mandatului. Modelul propus acum adaugă o serie de elemente noi, care sunt mai stricte şi sunt publice. Actualul formular a fost creat de experţi ai Băncii Mondiale, propus şi fostului Guvern Năstase, dar nu a fost luat în considerare.

Nu este o impunere specifică pentru România, declaraţii de avere pentru persoanele publice se fac în toate ţările cu democraţii consolidate. Declaraţia de avere este o practică europeană şi are drept scop transparenţa în gestionarea funcţiei publice şi imposibilitatea folosirii acestei funcţii în scop privat.

Se prevede constituirea unui Consiliu Naţional de Integritate, cu rolul de a verifica declaraţiile date şi dacă apar diferenţe între începutul şi sfârşitul mandatului, nejustificate de veniturile realizate, acesta să sesizeze Parchetul.

La dezbaterea ordonanţei în Senat au apărut o serie de reacţii critice, care încercau să limiteze transparenţa legii şi sugerau posibilitatea apariţiei unor structuri infracţionale, care să se ocupe preferenţial de demnitari.

Personal, nu împărtăşesc aceste rezerve şi consider că în momentul în care am acceptat să candidăm pentru o funcţie publică ne-am asumat şi anumite riscuri, care se pot manifesta în exercitarea funcţiei. Nu avem ce ascunde, şi o funcţie publică înseamnă în primul rând transparenţă. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.