Parliamentary debates

Domnul Mircea Duşa:

Are cuvântul domnul deputat Călian.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte, şi încă o dată succes în această funcţie pe care temporar o deţineţi.

Declaraţia politică de astăzi are ca titlu: "Reprezentarea României în conducerea Uniunii Europene".

Implementarea politicilor comunitare la nivel naţional rămâne o problemă cu care România se confruntă încă de la aderare. Echilibrul administrativ şi politic depinde de importanţa cu care statul român tratează acest lucru. Îngrijorător este faptul că din cele 52 de funcţii de conducere oferite României de instituţiile comunitare, doar 8 sunt ocupate, în condiţiile în care Consiliul Europei deţine aproximativ 35.000 de angajaţi.

În acest moment, în administraţia comunitară sunt 53 de oficiali şi agenţi temporari români, dar aceştia nu fac parte din structurile de conducere. Este o temă importantă care nu trebuie neglijată. Este datoria României să-şi susţină conaţionalii în posturile care i se cuvin.

Ca stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, România ia parte direct la elaborarea şi adoptarea politicilor comunitare, contribuind pe fond la lucrările tuturor instituţiilor comunitare, la nivel politic şi tehnic: Consiliul UE şi formaţiunile sale sectoriale, grupurile de lucru ale Consiliului, precum şi la reuniunile Consiliului European, comitetele şi grupurile de lucru ale Comisiei Europene, Parlamentul European, Comitetul Regiunilor şi Comitetul Economic şi Social.

Însă, chiar dacă au trecut trei ani de când ne aflăm în familia europeană, ţara noastră nu a reuşit să acopere numărul de posturi oferite în structurile Comisiei Europene. Astfel, reprezentarea României în cadrul instituţiilor comunitare este deficitară şi necesită o redresare.

Deşi ne aflăm în plină criză politică, ţara noastră are suficienţi specialişti care s-ar încadra pe posturile oferite de Uniunea Europeană. Dacă alte ţări fac lobby pentru a obţine cât mai multe posturi în structurile europene, la noi acest subiect pare a fi dat uitării.

O bună mediatizare şi o strategie care să deschidă barierele spre un post în administraţia europeană reprezintă un paradox posibil pe timp de reformare a administraţiei naţionale.

Uniunea Europeană încurajează echilibrarea balanţei în ceea ce priveşte reprezentarea statelor membre. Şi România deţine deja un atu: este a şaptea ca putere de decizie şi deci necesită o cât mai mare reprezentativitate în toate structurile administrative de la Bruxelles. Specialişti români care să negocieze, să medieze şi să obţină un consens pentru ţara noastră - acesta este mijlocul de comunicare cel mai eficient, astfel încât să ne armonizăm cu deciziile luate în capitala Uniunii Europene.

În baza Tratatului de aderare, România a primit mai multe poziţii în cadrul instituţiilor europene: un comisar european, 33 de parlamentari europeni aleşi prin votul românilor, dar şi un judecător la Curtea de Justiţie a CE, un judecător la Tribunalul de Primă Instanţă, ca membru în Curtea de Conturi, 15 reprezentanţi în Consiliul Economic şi Social, 15 reprezentanţi în Comitetul Regiunilor. De asemenea, Banca Naţională a României a intrat în Sistemul European al Băncilor, guvernatorul instituţiei locale participând ca membru cu drepturi depline în Consiliul General al Băncii Centrale Europene.

Rolul jucat de funcţionarii CE este extrem de important pentru o ţară ca România, care se luptă pentru a se adapta la economia şi administraţia europeană. România are deficienţe la capitolul promovării valorilor umane şi acest fapt sărăceşte şansele de a ne afirma pe plan extern.

Uniunea Europeană s-a arătat interesată de a recruta funcţionari români pentru a acorda României şansa de egalitate, însă ţara noastră s-a cufundat prea mult în probleme interne şi a neglijat aspectele externe.

Mecanismul de cooperare oferă o şansă pe timp de criză a specialiştilor români bine pregătiţi pentru a reprezenta România în Uniunea Europeană.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

Mulţumim, domnule deputat.