Parliamentary debates

Domnul Gheorghe Frăticiu:

"România azi, România mâine"

Avem un nou preşedinte! Ca şi acum cinci ani, românii din diaspora ne-au dat preşedintele şi ne lasă să ne descurcăm cu el. Deosebirea este că acum nu s-a mai furat la urne. S-au folosit mijloace rafinate de manipulare a maselor, Facebook-ul fiind una din armele pe care nimeni din tabăra social-democrată nu a prevăzut-o. Tardiv, pun totuşi o întrebare: de ce atât de multe maşini cu numere româneşti în jurul unor secţii de votare de la care au plecat primele proteste şi imagini cu cozi la vot? Sunt multe alte întrebări cărora le caut răspuns, dar sunt convins că va veni momentul în care adevărul va fi aflat.

Generaţia Facebook, aşa cum s-au autointitulat cei care susţin că 2014 a fost anul unei noi revoluţii în România, are aşteptări mari. Standardele fixate noului preşedinte sunt atât de înalte, încât depăşesc cu mult prerogativele prezidenţiale, fie el şi preşedinte sas. Piedestalul pe care este urcat Iohannis de către corul de lăudători este, din păcate, pe cât de înalt, pe atât de şubred, dacă nu chiar putred.

Mâine se va constata că o mare parte din aşteptările electoratului, aşteptări alimentate cu dărnicie de maşina de propagandă liberal-democrată, sunt departe de a putea fi îndeplinite. Greu de crezut că salariile şi pensiile vor creşte peste noapte, corupţii şi hoţii vor umple puşcăriile la ordinul preşedintelui, averile confiscate vor fi împărţite săracilor. Există vorba populară care spune că orice minune ţine trei zile. Cei care astăzi cântă ode preşedintelui Iohannis vor fi mâine primii care-i vor cânta prohodul.

M-aş bucura ca noul preşedinte să poată îndeplini sloganul lui Victor Ponta, să-i unească pe români, să dărâme zidurile ridicate de regimul Băsescu. Ziduri care ne-au împărţit în buni şi răi, bugetari şi privaţi, profesori şi părinţi, tineri şi pensionari, ardeleni şi moldoveni s.a.m.d.

Mi-aduc aminte un îndemn de pe Facebook care spunea tinerilor să iasă la vot pentru ca pensionarii să nu mai decidă soarta ţării. Pentru a realiza unirea românilor, indiferent că locuiesc în ţară sau în diaspora, noul preşedinte trebuie în primul rând să se delimiteze de cei care ieri stăteau în spatele preşedintelui Băsescu, iar astăzi aşteaptă euforici, nerăbdători şi flămânzi, gata să se înfrupte din ciolanul guvernării.

Am speranţa ca domnul preşedinte Iohannis să nu declare război guvernului şi Parlamentului, să nu apeleze la practici pe care până ieri le condamna, să nu încerce să formeze o nouă majoritate parlamentară doar pentru că ai lui sunt în opoziţie. Puterea se câştigă prin alegeri libere şi corecte, nu la masa verde. Aştept o conlucrare, şi nu o coabitare cu actualul guvern şi actuala majoritate parlamentară. Ţara nu este numai a celor şase milioane de români care au votat Iohannis, ci şi a celor cinci milioane care au votat Victor Ponta. Toţi sunt români, au aceleaşi drepturi şi aceleaşi obligaţii, trebuie trataţi în mod egal, nu ca învinşi şi învingători.

De la tribuna Parlamentului s-a cerut ca premierul Victor Ponta să plătească pentru organizarea alegerilor în diaspora. De parcă pierderea alegerilor nu ar fi suficient, învingătorii vor totul! Dar oare merită totul?