Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Ultimul vorbitor, domnul deputat Dorin Popescu.

Domnul Dorin Grigore Popescu:

Domnule preşedinte,

"S-a născut o nouă Europă", şi-a încheiat premierul danez Anders Fogh Rassmussen, preşedintele în exerciţiu al Uniunii Europene, discursul, în apauzele celor prezenţi, la sfârşitul săptămânii trecute, la Copenhaga, la Summitul Consiliului European, unde România şi Bulgaria au obţinut confirmarea din partea Uniunii Europene că vor putea adera la 1 ianuarie 2007, cu condiţia să fie pregătite la această dată.

Consiliul European de la Copenhaga a marcat un moment istoric pentru români. Liderii statelor membre ale Uniunii Europene şi-au reafirmat voinţa ca România să devină în anul 2007 membru cu drepturi depline al Uniunii Europene şi au oferit României şi Bulgariei câte un road map clar pentru perioada următoare.

Aceeaşi euforie am simţit-o după momentul Helsinki, la 13 decembrie 1999, atunci când România a fost invitată să înceapă negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Consiliul European a decis atunci începerea negocierilor de aderare la Uniune cu o nouă serie de şase state, România aflându-se în fruntea seriei, care mai includea Bulgaria, Letonia, Lituania, Malta şi Slovacia. Atunci se considera că începe o etapă decisivă în construirea noii Europe.

Guvernul de atunci al României considera că decizia adoptată la Helsinki reprezenta un prim pas în dobândirea calităţii de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene şi conştientiza realizarea acestui deziderat ca un efort continuu şi complex, susţinut de toate forţele politice din ţară.

Acum, succesul obţinut de România la Copenhaga este prezentat ca un rezultat al politicii Guvernului Năstase.

Întregul spectru politic românesc, trecut prin alternanţa la guvernare, a contribuit la schimbarea imaginii României. Parlamentarii români au fost invitaţi altături de parlamentari ai statelor membre la Strasbourg şi, nu în ultimul rând, este vorba de contribuţia liderilor liberali europeni.

Parlamentul European a insistat ca, la Consiliul Europen de la Copenhaga, România şi Bulgaria să primească anul 2007 ca dată ţintă pentru integrarea lor în Uniunea Europeană, a declarat vineri seara, într-o conferinţă de presă, preşedintele Parlamentului European Pat Cox. Pat Cox a întreprins două vizite în toamna aceasta în cele două ţări, ocazie cu care a subliniat că va ajuta cele două ţări să devină mai bine orientate şi le va ajuta să-şi mobilizeze mai bine resursele.

La Helsinki, preşedintele PDSR-ului de atunci, Ion Iliescu, a declarat că este foarte important modul în care România va şti să valorifice această şansă pentru relansarea economică. Preciza că începerea negocierilor nu înseamnă concretizarea perspectivei integrării ţării noastre în Uniunea Europeană.

Revenind la momentul Copenhaga, România şi Bulgaria vor fi viitorii membri UE, iar europenii trebuie să-şi sporească eforturile pentru a ajuta aceste state "să respecte data ţintă 2007 decisă de guvernele lor", a declarat Romano Prodi. "Europenii trebuie să discute şi să decidă ei înşişi unde se situează frontierele Europei. Nu trebuie să acceptăm ca graniţele Uniunii să fie impuse din exterior".

Guvernul trebuie să fie conştient că anul 2007 va deveni anul în care ne vom alătura marii familii europene doar dacă şi pe plan intern vom realiza reformele necesare care să ne ajute să îndeplinim criteriile de aderare. Pentru acesta, este necesar un efort al întregii comunităţi naţionale, pentru a demonstra capabilitatea României de a accelera procesul de pregătire pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Evoluţiile economice din ultima perioadă ne fac să fim optimişti că în cursul anului 2003 vom obţine calificativul de economie de piaţă funcţională, pe fondul unei creşteri economice susţinute, a reducerii inflaţiei, a scăderii deficitului bugetar, a accelerării privatizării şi a reducerii arieratelor din economie, lucruri care sunt numai nişte deziderate ale Guvernului condus de Adrian Năstase.

Foaia de parcurs adoptată de către Consiliul European, care cuprinde obiective pe termen scurt (2003), mediu (2004, 2005) şi lung (2006), ne va ajuta să structurăm pregătirea şi eforturile în negocierile de aderare.

"În efortul intern de pregătire pentru aderare nu suntem singuri, ci avem alături Uniunea Europeană", declara premierul. Este vorba de sprijinul financiar pe care Uniunea Europeană îl oferă României pentru realizarea unor proiecte care vor impulsiona pregătirea pentru aderare atât din punct de vedere al criteriilor economice, cât şi al celor administrative. Necesităţile României sunt mai mari, dar, cu un bun management al resurselor interne şi externe, sperăm să realizăm toate programele convenite cu Uniunea Europeană.

"De astăzi, trebuie să ne mobilizăm cu toţii, de la Guvern, Parlament, până la fiecare cetăţean, pentru a dovedi că poporul român are resursele necesare, este capabil să facă faţă acestei mari provocări a istoriei: integrarea în Uniunea Europeană în 2007, care este atât în interesul cetăţenilor români, cât şi al celor europeni."

Conştientizăm noi oare ce înseamnă acest efort pentru România? Vezi cazul Poloniei, care a negociat cu Uniunea Europeană în domeniul financiar, obţinând fonduri suplimentare.

Ion Iliescu a spus că Polonia doreşte să supună referendumului decizia de a adera la Uniunea Europeană, iar rezultatul votului era pus sub semnul întrebării dacă acest stat nu ar fi obţinut o serie de avantaje la Copenhaga.

"Mulţumim statelor membre, instituţiilor europene care au susţinut deciziile Consiliului European de la Copenhaga, ONG-urilor, mass-media şi tuturor cetăţenilor europeni, dovedind astfel că sunt alături de România, au încredere în noi şi în potenţialul nostru." Încă o dată remarcăm lipsa partidelor politice din înşiruirea premierului Năstase, ca şi contributori la acest moment festiv pentru România, România partidului unic.

În Ungaria, Opoziţia de dreapta a formulat o serie de critici - "Suntem fericiţi că Summitul de la Copenhaga a încheiat procesul de negociere, care devenise neplăcut chiar pentru Ungaria", se arată într-un comunicat al Partidului Tinerilor Democraţi (FIDESZ) al fostului premier Viktor Orban.

"Viitorul va spune dacă această zi este o sărbătoare pentru Ungaria sau pentru Uniunea Europeană", continuă FIDESZ, care critică Guvernul pentru "lipsa de fermitate în timpul negocierilor". Orban a acuzat Executivul că reprezintă interesele Uniunii, şi nu pe cele ale Ungariei.

Ungaria este ţara în care se înregistrează cea mai mare susţinere populară pentru extindere, cu 71% din opinii favorabile. Un referendum naţional asupra aderării e prevăzut pentru 12 aprilie 2003.

Chiar şi Bulgaria recompensează "eforturile făcute de toţi bulgarii", spicuim din declaraţia viceministrului Afacerilor Externe Petko Draganov, iar vicepreşedintele Parlamentului, Assen Agov, deputat al Opoziţiei conservatoare, a subliniat că "Eforturile şi ambiţia Bulgariei de a adera la Uniunea Europeană în 2007 sunt recunoscute, fără ca ţara să fi obţinut ca dată de aderare 1 ianuarie 2007". "Nu există angajamente din partea organismelor de la Bruxelles că Bulgaria va fi admisă la o dată concretă".

PNL-ul apreciază că integrarea în Uniunea Europeană nu va fi posibilă decât în condiţiile în care România va îndeplini toate obiectivele incluse în foaia de parcurs, rapoartele de ţară din ultimii doi ani arătând că România mai are încă multe de făcut pentru a atinge standardele impuse de Uniunea Europeană. Adică România este singura ţară din toate statele aspirante la aderare care nu are încă o economie de piaţă funcţională, nu îndeplineşte în totalitate criteriul politic şi a dovedit că nu are capacitatea administrativă de a adopta acqus-ul comunitar.

PNL va sprijini orice tip de acţiune menită să asigure integrarea României în Uniunea Europeană, monitorizând în paralel cu forurile europene îndeplinirea de către actualul Guvern a criteriilor cuprinse în foaia de parcurs fixată la Copenhaga.

Partidul Naţional Liberal salută angajamentul liderilor europeni reuniţi la Copenhaga de a sprijini România să adere la Uniunea Europeană. "România a ajuns în acest punct datorită efoturilor depuse deopotrivă de societate şi de clasa politică românească".

Decizia de la Copenhaga reprezintă însă numai continuarea unei curse în care România va trebui să demonstreze în fiecare zi că este un competitor de succes.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Vă mulţumesc şi dumneavoastră.

Fiind ultima şedinţă pentru declaraţii politice, daţi-mi voie să vă urez şi eu "Sărbători fericite!", "La mulţi ani!", şi să dea Domnul ca anul 2003 să aducă mai multă toleranţă în viaţa politică românească.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)