Parliamentary debates

Doamna Daniela Popa:

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Gheorghe Gabor.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Gabor:

Mulţumesc.

Doamna preşedinte,

Declaraţia mea politică se numeşte "Adoptarea Legii lustraţiei este o necesitate".

Opiniile exprimate în diferite medii, în presa audio-video, ca şi în diferite cercuri sunt contradictorii. Ele variază de la susţinerea fermă a necesităţii adoptării Legii lustraţiei şi până la opunerea categorică a adoptării ei.

De la bun început, declar că sunt în tabăra celor care susţin, fără rezerve, adoptarea Legii lustraţiei. Adoptarea ei va demonstra capacitatea românilor de a se debarasa definitiv de un trecut ce ne-a fost impus prin forţă, de a ne arăta nouă şi de a arăta şi altora că suntem capabili să ne examinăm în mod critic istoria recentă.

În paranteză fie spus, am considerat întotdeauna că noi, românii, avem un caracter conservator, iar exemplul cel mai elocvent este acela că am opus rezistenţa cea mai îndârjită la comunizarea ţării, mii de oameni hotărâţi luptând în munţi împotriva "slugilor roşii".

Această luptă armată a durat până în anii 1957 - 1958 în Munţii din Ţara Făgăraşului. Din păcate, tot noi, românii, suntem aceia care ne desprindem cel mai greu de microbul semănat de comunişti în mintea noastră.

Este suficient să observăm cum gândesc şi acţionează diferiţi factori de conducere, mai ales la nivel local, cât de greu se adaptează la economia de piaţă liberă, cât de greu se renunţă la teoriile egalitariste, promovate, din păcate, chiar de mass-media. Iar acest fapt este deosebit de îngrijorător, deoarece este exprimat de oameni tineri, care nu ar trebui să fie infestaţi de teoriile comuniste, egalitariste.

Tinerii au totuşi o scuză: ea a fost exprimată de marele nostru gânditor Petre Ţuţea, care spunea că orice tânăr până la 30 de ani trebuie să fie de stânga, sau are dreptul să fie de stânga. Dar, dacă şi după vârsta de 30 de ani rămâne de stânga, spunea Ţuţea, el este prost.

Revenind la Legea lustraţiei, susţin că adoptarea ei este necesară, în primul rând pentru a demonstra că am reuşit să ne despărţim definitiv de comunism.

Adoptarea legii mai este necesară pentru a da o minimă satisfacţie morală milioanelor de victime, celor care au avut de suferit din pricina comunismului şi a celor care l-au pus în practică. O idee, oricât de ticăloasă ar fi, este născută moartă dacă nimeni nu o pune în aplicare. Or, prin lege, se doreşte tocmai acest lucru, de a pune în lumină, de a-i arăta opiniei publice pe adepţii "răului", pe cei care ne-au furat zeci de ani de istorie normală.

Nimeni nu va arunca în ei cu pietre, nimeni nu-i va trimite la închisoare, dar ei vor fi cunoscuţi de întreaga societate românească, şi dacă vor avea o minimă decenţă vor trebui să ceară scuze poporului român pentru răul făcut şi vor trebui să facă un pas înapoi, dacă sunt tot în primul rând, pentru ca să nu mai avem motive de a spune "la vremuri noi, tot noi".

Am demonstrat în acest fel că legea este şi necesară şi utilă. Cred, însă, că este necesar să mai răspundem la o întrebare: este deja eficientă?

Mărturisesc că în această privinţă am mai multe îndoieli şi aş dori ca aceste îndoieli să nu se răsfrângă asupra concluziilor de utilitate şi necesitate, acestea răspunzând altor deziderate.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.