Parliamentary debates

Doamna Daniela Popa:

Dau cuvântul domnului deputat Ioan Munteanu, Grupul parlamentar al PSD.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ioan Munteanu:

Vă mulţumesc, doamna preşedintă.

Stimaţi colegi,

Declaraţie politică intitulată "agricultura nu reprezintă o prioritate pentru Guvernul Tăriceanu"

Deşi în procesul de aderare a României la structurile europene agricultura are o pondere de peste 60% din integrare, preocuparea actualilor guvernanţi pentru dezvoltarea acestui sector este redusă şi superficială. Echipa din Ministerul Agriculturii se mulţumeşte să constate că există doar 4 steguleţe galbene, care se vor înverzi, cu siguranţă, în cele două luni care ne despart de 1 ianuarie 2007. Dar pe ce temei şi cu ce măsuri speciale se va realiza "înverzirea", nimeni nu spune nimic. Specialiştii lui Flutur nu fac nici o referire la neutralizarea deşeurilor de origine animală, nici la restricţiile ce ar putea fi aplicate legate de pesta porcină, de ecarisaj, de unităţile de procesare a laptelui şi cărnii care nu corespund normelor europene.

Cum se vor realiza aceste probleme în cele două luni rămase, când din cele 10.548 de unităţi de procesare din ţară, evaluate de către specialiştii din ANSVSA, doar 5% respectă condiţiile impuse de către legislaţia europeană ?

Cine a răspuns vreodată la întrebările şi suspiciunile legate de gripa aviară, de cheltuielile şi abuzurile comise de către îmbogăţiţii momentului ?

Unde au ajuns zecile de milioane de euro de la buget, alocaţi pentru aşa-zisa eradicare a gripei aviare ?

Care sunt costurile pestei porcine ?

Cât de reală şi de credibilă este mult mediatizata poveste a rentei viagere ? Concret, în judeţul Neamţ sunt 173.000 hectare teren arabil, dar numai 11 hectare reprezintă suprafaţa de care au beneficiat în 2006 cei îndreptăţiţi, adică suma de 1100 euro pentru un an întreg.

Cum se pot declara mulţumiţi cei din Ministerul Agriculturii când acum, la sfârşit de toamnă, câmpurile sunt lăsate în paragină, pline de bălării, iar maşinile agricole sunt extrem de rare pe teren? Nu trebuie să fii mare specialist ca să ştii că orice zi de întârziere în efectuarea lucrărilor de toamnă înseamnă diminuarea recoltelor din anul următor.

De asemenea, trebuie spus că ritmul de recoltare din această toamnă este foarte scăzut, la fel ca şi interesul agricultorilor. Pe de o parte, este vorba de preţurile foarte mari de strângere a recoltei, iar pe de altă parte, de preţurile prea mici de valorificare.

În această ordine de idei, Guvernul se face vinovat de faptul că în înţelegere cu procesatorii produselor agricole au ţinut preţurile foarte mici, făcându-şi servicii reciproce. Adică, cumpărătorii au realizat profituri mari, iar guvernul, prin preţurile stabilite, a ţinut inflaţia scăzută, în mod artificial.

Social democraţii au sesizat acest joc periculos, care poate avea consecinţe grave, şi trag un semnal de alarmă pentru atenţionarea factorilor responsabili.

Dacă ţinem seama că acum, la data de 24 octombrie 2006, din punct de vedere agrotehnic însămânţatul grâului ar fi trebuit terminat, putem spune că pâinea anului 2007 este compromisă.

Din cele 1,9 milioane de hectare programate, au fost însămânţate doar 500.000 de hectare, în unele zone abia începe înfiinţarea culturilor de toamnă.

Probabil guvernanţii nu ştiu că România are nevoie de 5 - 5,5 milioane de tone de grâu anual, respectiv 3,5 milioane tone pentru consumul uman, 1 - 1,5 milioane tone pentru furajarea animalelor şi aproximativ 0,5 milioane tone pentru sămânţă. Or, dacă ştiu, nu-şi fac deloc probleme că acest guvern va împinge ţara spre importuri considerabile de grâu, situaţie greu de conceput pentru România, fost grânar al Europei.

Producătorii agricoli sunt disperaţi din cauza greşelilor repetate ale actualilor guvernanţi, ei nu au resurse financiare să-şi lucreze pământul, să achite contravaloarea lucrărilor, a sămânţei, îngrăşămintelor.

Sprijinul financiar de 175 RON reprezintă o batjocură, în condiţiile în care îşi valorifică produsele doar cu 3000 - 3500 lei/kg. Cât reprezintă aceşti 175 lei din contribuţia statului, în condiţiile în care însămânţarea unui hectar cu grâu se ridică la 1200 - 1300 lei?

Dacă în anul 2006 producţia agricolă a fost una dintre cele mai slabe de după 1989, dacă au rămas nelucrate cca. 1,5 milioane hectare de teren, nu e greu de estimat că în 2007 vor fi în jur de 2,5 milioane hectare necultivate din cauza nepriceperii, a lipsei de profesionalism şi a neglijenţei celor aflaţi la coordonarea acestui sector. Amatorismul celor care fac politicile agricole în cadrul Alianţei D.A. a creat mari necazuri nu doar producătorilor, ci întregii populaţii a ţării, greu afectată de scumpirea alimentelor. Oamenii nu înţeleg cum cei din guvernarea portocalie ies pe posturile TV şi ţin discursuri populiste despre marile realizări din agricultură, când ei se află la limita subzistenţei.

În aceste condiţii, spun cu toată responsabilitatea că România nu este pregătită pentru intrarea în structurile europene, în ciuda declaraţiilor demagogice pe care le fac cei din Guvernul Tăriceanu. Deşi Uniunea Europeană promite 12 miliarde de euro pentru agricultură în intervalul 2007 - 2013, aceste fonduri ar putea fi reduse cu 50% dacă nu vor exista autorităţi competente care să le administreze şi mecanisme bune de plată şi verificare a investiţiilor. Dacă lucrurile nu vor fi puse la punct la data aderării se vor aplica şi alte penalităţi financiare, care vor genera dificultăţi pentru sectorul agricol.

În acest moment, producătorii agricoli nu sunt pregătiţi pentru accesarea fondurilor, la fel ca şi instituţiile statului abilitate. Deşi la agenţiile de plăţi salariile sunt foarte mari, comparativ cu ale celorlalţi bugetari din agricultură, oamenii angajaţi nu sunt cei mai competenţi. Concursul pentru ocuparea acestor posturi a fost unul formal şi i-a favorizat pe cei din imediata apropiere a puterii portocalii. Cu astfel de "specialişti" accesarea fondurilor se va dovedi o operaţiune greu de aplicat în mod rapid şi eficient.

Iar dacă se va ajunge la astfel de situaţii nedorite, există un singur vinovat care trebuie tras la răspundere, şi anume Guvernul Tăriceanu. Grav este faptul că şi politica agrară de perspectivă, - şi mă refer aici la bugetul pentru anul 2007, este una greşită.

Guvernanţii vehiculează zilnic cifra de 2,3 miliarde euro pentru agricultură, adică 76.345 miliarde lei, adică mai mult decât dublu faţă de anul 2006.

Dar ceea ce nu spun guvernanţii sunt câteva lucruri esenţiale, şi anume: contribuţia României la bugetul agriculturii este 31.972 miliarde lei, adică 87% faţă de 2006, când au fost alocaţi 36.450miliarde lei; diferenţa de 860miliarde lei provine din credite externe, respectiv 273,4% faţă de anul 2006 (313 miliarde lei); suma de 42.479miliarde lei provine din fonduri externe nerambursabile, adică 221 % faţă de 2006 (19.216 miliarde lei).

Partidul Social Democrat nu este de a cord cu modul în care a fost constituit bugetul Ministerului Agriculturii, pentru următoarele motive: creşterile salariale sunt foarte mari, cu 35,2 % faţă de 2006; cheltuielile pentru reclamă şi publicitate reprezintă cu 22% mai mult faţă de 2006; cheltuielile pentru protocol şi reprezentare - cu 76% mai mult faţă de 2006; fondul ministrului - cu 416,67% mai mare faţă de 2006; subvenţiile sunt mai mici cu 23% faţă de 2006, şi asta în condiţiile în care în anul trecut s-au primit cele mai mici sume din ultimii ani.

Această gândire politică va duce la sărăcirea populaţiei rurale (43% din populaţia ţării), care nu va avea cu ce să-şi lucreze pământul şi cu ce să-şi întreţină animalele, în consecinţă le vor vinde.

Este ceea ce-şi doreşte, probabil, actuala putere, care favorizează grupurile de interese din preajma sa.

Faţă de situaţia prezentată, PSD îşi rezervă dreptul de a depune amendamente la Comisia pentru buget finanţe. Dacă ele nu vor fi acceptate, parlamentarii sociali-democraţi nu vor vota bugetul pentru anul 2007.

Aşadar, solicităm guvernanţilor să dovedească responsabilitate, realism şi maturitate politică în luarea deciziilor privind agricultura, să lase la o parte amatorismul, automulţumirea şi declaraţiile demagogice.

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.