Parliamentary debates

Domnul Eugen Nicolicea:

Doamna Minodora Cliveti. Domnul Ion Stan. Domnul Alecsandru Ştiucă.

Domnul Vasile Filip Soporan. Aveţi cuvântul.

Domnul Vasile Filip Soporan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Doresc să prezint declaraţia politică intitulată "România între strategia de la Lisabona şi certurile celor aflaţi la guvernare."

Dacă ai fi o persoană neutră, faţă de care soarta României nu este importantă, ai putea să treci cu vederea diferenţa extraordinară între priorităţile reale şi cele construite într-o agitaţie nefirească care nu poate asigura bazele unei economii durabile şi instituţii aşezate cu adevărat în rândul ţărilor membre ale Uniunii Europene. Au revenit în ultima perioadă temele eterne de început ale sistemelor democratice care oricând se pot transforma în analize şi dezbateri interesante din punct de vedere mediatic, dar insuficiente de multe ori în realizarea obiectivelor majore ale momentului.

Nu sunt la prima dezbatere procedurile votului uninominal, procedurile de suspendare a preşedintelui şi a parlamentarilor, se fac exerciţii de demagogie la restructurarea Guvernului, se încearcă limita de curgere şi la rupere a sistemului de legătură între Palatul Victoria şi Palatul Cotroceni, se încearcă noi poziţionări la nivelul celor care asigură guvernarea, uitându-se din păcate interesul construcţiei generale de care are nevoie România.

Dacă raportăm preocupările de moment ale celor care guvernează, în principal, pentru interesele grupurilor care se află în preajma centrelor de putere, la obiectivele strategiei de la Lisabona, care vizează transformarea economiei Uniunii Europene, bazată pe cunoaştere, în cea mai competitivă şi mai dinamică din lume, capabilă de o creştere economică durabilă, însoţită de o îmbunătăţire din punct de vedere calitativ a ocupării forţei de muncă, de o mai mare coeziune socială şi de o sporită protecţie a mediului înconjurător, în perspectiva anului 2010, ne dă argumente solide pentru a vedea prăpastia uriaşă care ne desparte de cerinţele reale însuşite de Uniunea Europeană.

Aceste obiective stabilite în martie 2000 au fost revizuite în anul 2005, propunerile reprezentând o reală înnoire economică şi socială şi au o altă abordare a problemelor de mediu în Europa.

Amintesc actualilor guvernanţi faptul că există o preocupare a Comisiei Europene pentru modernizarea şi promovarea modelului social european, în care se acordă o importanţă deosebită creşterii economice şi creării de noi locuri de muncă, în echilibru cu promovarea obiectivelor sociale şi de mediu.

Pentru a arăta faptul că actualii guvernanţi aleargă pe o altă pistă, vă prezint programul reînnoit de acţiune care vizează următoarele: crearea unui cadru mai atrăgător pentru investitori şi pentru lucrători, cunoaşterea şi inovarea ca factori de creştere economică, crearea de noi locuri de muncă mai multe şi de calitate superioară.

În acest cadru, sunt trase semnale de alarmă care ar trebui să preocupe într-o manieră serioasă România şi guvernanţii ei. Aş sensibiliza actuala putere cu următoarele; ele, din păcate, devin emblematice pentru actualul haos generat de preşedintele Băsescu şi de premierul Tăriceanu.

Investiţia în infrastructură din transporturi a scăzut, suferind din cauza lipsei investiţiilor publice. Necesitatea revigorării transportului feroviar şi maritim pentru a asigura un echilibru între diferitele moduri de transport şi a permite fluxuri circulatorii sporite.

Pieţele de electricitate şi gaze naturale au rămas în urmă faţă de dezvoltarea generală a pieţei interne, există resurse suficiente pentru economii de energie estimate la 20% din totalul energiei, iar obţinerea a 12% din energie din surse regenerabile este greu de atins în condiţiile actuale. Uniunea investeşte în procent mai mic din produsul intern brut în cercetare şi dezvoltare faţă de principalii concurenţi mobiliari. Obiectivul de alocare este de 3% din p.i.b., iar în momentul de faţă se alocă numai 1,96% din p.i.b., faţă de 2,56% în Statele Unite, 3,12% în Japonia, 2,91% în Coreea de Sud.

Europa întârzie să transpună rezultatele cercetării în practică şi nu dispune de suficienţi oameni de ştiinţă şi cercetători, având doar 5,3 la mie lucrători, faţă de 9 la mie în Statele Unite şi 9,7 la mie în Japonia. Nevoia de a crea 20 de milioane de locuri de muncă pentru a aduce Uniunea Europeană pe calea utilizării optime a forţei de muncă.

Necesitatea reducerii deşeurilor şi introducerea unor limite obligatorii până în 2010 ca obiectiv important şi în perspectiva pachetului de măsuri de luptă împotriva schimbărilor climatice.

Am făcut această prezentare, deoarece situaţia din România a problemelor legate de infrastructură şi transporturi, de piaţa de electricitate şi gaze naturale, de investiţii în cercetare şi dezvoltare, de utilizarea eficientă a forţei de muncă şi de gestiunea deşeurilor este mult mai gravă în comparaţie cu situaţia existentă în Uniunea Europeană.

Vă rog să ne prezentaţi, domnule prim-ministru, care sunt politicile şi acţiunile care vizează următoarele aspecte: dezvoltarea infrastructurii şi diversificarea transporturilor, evoluţia pieţei energetice, creşterea potenţialului de cercetare şi dezvoltare, crearea de locuri de muncă şi utilizarea eficientă a forţei de muncă din România în România, gestiunea eficientă a deşeurilor şi transformarea acestora în surse de venit.

Prezentarea este necesară pentru a face cunoscută starea de fapt din domeniile amintite, strategia şi programele de acţiuni şi în perspectiva realizării de către România a obiectivelor strategiei de la Lisabona în varianta revizuită. Nu doresc un răspuns formal şi general, ci doresc o prezentare a paşilor necesari unei Românii prezente într-o Europă transformată prin punerea în aplicare a strategiei de la Lisabona.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da, vă mulţumesc.