Parliamentary debates

Domnul Ioan Oltean:

Îl invit la microfon pe domnul deputat Valeriu Tabără, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, şi-l rog pe domnul Iuliu Nosa, deputat din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, să se pregătească pentru a interveni.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Valeriu Tabără:

Declaraţia mea politică de astăzi, 31 martie 2009, s-ar putea intitula "Cine repară abuzurile făcute în unităţile de cercetări agricole din România?" Nu am să fac asta, dar am să prezint parte dintr-o scrisoare disperată pe care doamna dr. ing. Adela Bărbulescu, director al SCDP Băneasa, a adresat-o, în data de 1 martie 2007, mai multor responsabili din instituţiile statului: Dan Motreanu, ministru al agriculturii, secretarului de stat în acelaşi minister, Varujan Vosganian, ministrul finanţelor, şi academician Cristian Mera, preşedintele ASAS.

Scrisoarea sună cam aşa: "Subscrisa, Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa, instituţie publică cu sediul în Bucureşti, Bd. I.I. de la Brad nr. 4, sector 1, solicită ca, în regim de urgenţă şi cu prioritate, în calitatea de ministru al agriculturii, în coordonarea căruia se află staţiunea noastră, pentru rezolvarea situaţiei deosebite în care se găseşte staţiunea.

Personalul firmei SC Florom Prodimpex SRL, în data de 28.02.2007, a ocupat abuziv imobilul Moara Domnească, domeniul public al statului, Baza de cercetare şi dezvoltare pentru pomicultură a SCDP Băneasa, aflată în comuna Afumaţi, judeţul Ilfov.

Prin prezenta, precizăm că SC Florom Prodimpex SRL a preluat o creanţă istorică a SCDP Băneasa, rezultată dintr-un împrumut comercial al acesteia la BANCOOP, bancă în faliment. La data cesionării, anul 2005, creanţa avea o valoare finală de 1,4 miliarde lei vechi, pe care creditoarea a achiziţionat-o de la lichidatorul băncii cu 5,6 miliarde lei vechi.

De la această dată, întreaga SCDP Băneasa a fost instrumentată diversionist în instanţă, prin numeroase dosare, atât la instanţele din Bucureşti cât şi la Judecătoria Buftea. Dacă Tribunalul Bucureşti i-a respins SC Florom Prodimpex SRL executarea bunurilor domeniului public, Judecătoria Buftea a încuviinţat executarea silită a bunurilor domeniului public de la Baza de cercetare-dezvoltare Moara Domnească.

Deşi SCDP Băneasa, prin avocatul său, a adus dovezi că Baza de cercetare Moara Domnească este domeniu public al statului, evidenţiat în HG nr.517/1999 - terenuri şi mijloacele fixe, în HG nr.1705/2006, cu număr de inventar de la Ministerul Finanţelor, Judecătoria Buftea a încuviinţat executarea silită a acesteia, iar executorul judecătoresc Dobranici Crenguţa, care nici nu avea competenţa necesară, a trecut la executarea silită.

Executorul judecătoresc a scos la licitaţie, conform procesului-verbal din 17.01.2007, bunurile domeniului public de la Moara Domnească, pe care i le-a adjudecat firmei SC Florom Prodimpex SRL, la un preţ calculat după modalităţi cunoscute numai de dumneaei.

Reprezentanţii SCDP Băneasa nu au participat la această "scenografie" în care era în joc domeniul public al statului român. Ştiindu-se cu probleme de legalitate, reprezentanţii SC Florom Prodimpex SRL, în jurul orei 13 din data de 28.02.2007 au descins la sediul Bazei de la Moara Domnească şi au preluat în forţă unitatea, au tăiat lacătele şi gardurile, au forţat uşile de la intrarea în birouri, au forţat fişetele cu documentele SCDP Băneasa, le-au încărcat în saci, pe care i-au legat cu scotch, nepermiţând şefului de fermă şi gestionarului să se atingă de acestea. Au dat personalul fermei afară din clădire, ameninţându-i că dacă nu încheie contracte de angajare cu firma respectivă, nu li se va mai permite accesul în incinta fermei. În acelaşi timp, juristul Ghica Dorel i-a ameninţat pe cei de faţă că următoarea locaţie spre care se îndreaptă este sediul SCDP Băneasa, urmat de celelalte ferme. Din câte se vede, juristul nu se referea numai la bunuri, ci la fondul funciar destinat cercetării.

Trebuie ştiut că această situaţie a fost posibilă la Moara Domnească şi la alte staţiuni pomicole, datorită faptului că lipsesc hotărârile de Guvern pentru unităţile de cercetare agricolă, ale căror aprobare se tergiversează din 1990 încoace, chiar dacă în anul 2002 s-a aprobat Legea nr.290 de organizare şi funcţionare a unităţilor de cercetare, în care se stipula intervalul de timp în care aceste HG-uri trebuiau elaborate, aprobate şi publicate de către Guvernul României. Datorită acestui fapt, unităţile de cercetare-dezvoltare nu au putut funcţiona normal pe obiectul lor de activitate. Lipsa hotărârilor de Guvern a făcut ca unităţile de cercetare-dezvoltare să nu mai poată participa la competiţii pentru proiecte şi programe de cercetare, din care se realizau sursele financiare. Nu s-au putut obţine credite şi nu s-au putut face operaţiuni bancare normale.

De acest statut incert au profitat vânătorii de imobiliare, încercând să obţină, pe diferite căi obscure, inclusiv prin hotărâri judecătoreşti discutabile, precum cea de la judecătoria Buftea, bunuri imobiliare (clădiri şi mai ales suprafeţe de teren cu amplasament atractiv, pe care ulterior să le valorifice pe mulţi bani).

Neelaborarea, în conformitate cu prevederile legale, a hotărârilor de Guvern, a determinat o situaţie critică în întreg sistemul de cercetare agricolă. Neapariţia hotărârilor de Guvern pentru unităţile de cercetare, are mai multe cauze:

• nu au fost semnate şi au fost blocate de unele servicii ale ADS - cei mai vinovaţi de situaţie (au aprobat cu prea multă lejeritate ca suprafeţe proprietatea statului român, aflate în folosinţa unităţilor de cercetare să fie trecute în posesia unor persoane mai mult sau mai puţin îndreptăţite, asta în contextul în care ADS dispunea de suprafeţe însemnate de terenuri proprietate privată a statului;
• MAPDR, care nu a făcut prea mult efort să rezolve problema hotărârilor de guvern şi, în general, problemele unităţilor de cercetare-dezvoltare din agricultură;
• Guvernul României, care nu a aprobat hotărâri de guvern pentru mai multe staţiuni, mai ales din domeniul pomicol, la timpul potrivit având aprobarea sine die - până când unităţile de cercetare au ajuns aproape de faliment sau vânătorii de imobiliare şi-au atins scopul;
• Ministerul Finanţelor care, în calitate de gestionar al proprietăţii publice a statului român, nu a făcut nici cel mai mic gest pentru a apăra patrimoniul public al statului, aflat în folosinţa unor unităţi publice de mare interes naţional, care independent de ele, au fost aduse în situaţia de a fi executate de samsarii de afaceri imobiliare.

În cazul expus mai sus, prin intervenţia brutală şi abuzivă a firmei SC Florom Prodimpex SRL, întregul personal a fost bulversat, iar activitatea de cercetare şi de producţie a fost întreruptă.

În urma acestei acţiuni hrăpăreţe asupra unităţilor de cercetare din mai multe părţi s-a pierdut pepiniera pomicolă de bază a SC Băneasa, care cuprindea circa 90% din soiurile şi selecţiile destinate cercetării care au făcut obiectul proiectului sectorial nr. 334, cu o valoare de 15 miliarde lei vechi. Proiectul a fost câştigat prin licitaţie în anul 2006, având ca beneficiar principal MAPDR şi statul român.

Acţiunea SC Florom Prodimpex SRL a pus în pericol nu numai baza de cercetare Moara Domnească şi securitatea materialului biologic de o extraordinară valoare, ci şi secretele de serviciu ale activităţii SCDP Băneasa.

Deşi s-au făcut demersurile de sprijin către instituţiile statului, nu s-a luat nicio măsură. Din contră, pe toată durata anilor 2007 şi 2008, SCDP Băneasa a fost pusă sub o presiune extraordinară din partea unor aşa-zişi beneficiari ai dreptului de prioritate asupra unor terenuri aşezate aiurea în ţară - dar transferate nicăieri altundeva decât în perimetrul SCDP Băneasa, unde, în mai multe rânduri, în nopţile dintre vineri şi sâmbătă sau sâmbătă spre duminică, au fost tăiaţi sute de pomi care aparţineau colecţiei naţionale de soiuri de piersic, cais ş.a.

De fiecare dată, organele în drept au fost sesizate, nimeni nu a luat nicio măsură care nu să pedepsească, dar măcar să stopeze distrugerea unui patrimoniu cu valoare publică, aflat pe o suprafaţă de teren proprietate publică a statului român, în folosinţa unei unităţi publice de cercetare SCDP Băneasa - de la un colţ de Bucureşti.

Scrisoarea din al cărui conţinut am preluat o parte, sesizează un caz tipic de abuz care, din păcate, nu este singular. Scrisoarea mai sesizează ceva extrem de negativ: inerţia autorităţilor şi neimplicarea lor în rezolvarea situaţiei exemplificate.

Scrisoarea care face obiectul prezentei declaraţii nu este singurul demers în cauză. Sunt mai multe, inclusiv în cazul agresiunii asupra tenurilor de la CDA Băneasa, căreia i s-a luat abuziv teren şi i s-a distrus o mare parte a unui patrimoniu pomicol de mare valoare.

Mă întreb şi vă întreb, stimaţi colegi, cine şi când va rezolva, va pedepsi şi va recupera imensele pagube produse patrimoniului public de cei amintiţi mai sus.

Care sunt instituţiile statului român care trebuie să rezolve aceste distrugeri de patrimoniu public ?

Sunt întrebările puse nu de un deputat, chiar dacă astăzi am această calitate, ci de un cetăţean conştient de valoarea pierderilor de patrimoniu public şi teribil de îngrijorat de neputinţa, reaua-voinţă sau, mai grav, complicitatea instituţiilor statului cu răufăcătorii şi distrugătorii acestui patrimoniu.

(Declaraţie politică consemnată in extenso, conform materialului depus la secretariatul de şedinţă.)

Domnul Ioan Oltean:

Vă rog să vă apropiaţi de sfârşit.

Mulţumesc, domnule deputat. La fix...