Parliamentary debates

Domnul Daniel Buda:

"Redresarea economică şi rolul esenţial al sistemului bancar"

Procesele economice şi politicile fiscale nu au cum să ocolească sau să stagneze într-o societate în continuă schimbare, dezvoltare şi transformare. România se află, astăzi, în faţa unor reale provocări de modernizare, considerabile sub toate aspectele, menite a crea cadrul necesar adaptării la politicile europene şi internaţionale. Europenizarea reprezintă, în fapt, un proces complex şi dificil, de durată, care se bazează pe luarea în considerare a tuturor componentelor fundamentale ale unui stat de la cele culturale, etnice, religioase până la cele politice, economice şi fiscale.

Rezultatul europenizării îl constituie conturarea unei identităţi europene care să reflecte nivelul de dezvoltare a unui stat, iar, din punct de vedere economic, o direcţie majoră o reprezintă crearea pieţei unice europene şi introducerea monedei unice.

În general, în acest proces se apreciază că există cel puţin trei tendinţe majore cu un impact direct asupra politicilor economice şi fiscale ale unui stat, şi anume: descentralizarea, globalizarea, precum şi competitivitatea la nivel mondial. Sigur, toate acestea sunt într-o directă corelaţie cu funcţionarea instituţiilor statului şi administraţiei publice, dacă este să ne referim numai la procesul de descentralizare care modifică substanţial funcţiile administraţiei locale şi centrale şi impune utilizarea unor resurse din ce în ce mai importante şi atât de necesare pentru creşterea standardului de viaţă al cetăţenilor.

În ceea ce priveşte politicile fiscale, sigur, cu toţii suntem de acord că, în ultima perioadă, cam toate modificările sau măsurile luate în acest domeniu nu au fost primite cu entuziasm din motive lesne de înţeles. Însă, măsurile luate în ultima perioadă privind susţinerea economică şi financiară a ţării în limite acceptabile au început să îşi arate roadele cam în toate domeniile, creând inclusiv premisele iniţierii unor programe de sprijinire a micilor întreprinzători. Astfel, recentele măsuri anunţate pentru sprijinirea IMM-urilor cu garanţii de stat şi subvenţionarea parţială a dobânzii reprezintă încă un pas important în procesul de revigorare economică a statului şi un nou impuls înspre ieşirea României din criză.

Vorbim de sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii deoarece în procesul de modernizare au fost primele care au avut de suferit datorită faptului că managementul lor economic şi financiar nu a fost pregătit pentru aplicarea şi implementarea unui set de măsuri drastice şi riguroase. Iată că, după aproape 2 ani, putem discuta despre o redresare economică şi, mai mult de atât, chiar despre programe şi proiecte iniţiate şi demarate cu scopul de a impulsiona dezvoltarea şi creşterea economică a statului. Recentele măsuri anunţate în ceea ce priveşte sprijinirea IMM-urilor cu garanţii de stat şi subvenţionarea parţială a dobânzii, pentru ca acestea să poată contracta credite în vederea susţinerii investiţiilor şi a locurilor de muncă, reprezintă încă o măsură de eficientizare a procesului economic care, alături de celelalte măsuri cum ar fi stimularea firmelor care angajează şomeri, tineri sau persoane cu dizabilităţi şi continuarea activă a programului "Prima Casă" nu fac decât să accelereze ieşirea României din criza economică şi restabilirea parametrilor economici la standardele corespunzătoare unui stat în proces deplin de dezvoltare.

În ceea ce priveşte, însă, politicile bancare, deşi statul a acordat un sprijin incontestabil pentru susţinerea băncilor, îmi exprim dezamăgirea că la acest nivel, încă nu s-a înţeles necesitarea unor relaxări de politică a dobânzilor în vederea încurajării contractării de credite. O mare parte din aceste reglementări se operaţionalizează direct asupra traiului de zi cu zi al fiecărui cetăţean, dar şi asupra funcţionării economiei.

Prin urmare, am convingerea că şi reprezentanţii băncilor vor urma exemplul actualului Guvern, în vederea sprijinirii economiei, deoarece procesul europenizării este inevitabil, dar şi necesar. Ca atare este nevoie de un consens economic şi fiscal pentru o creştere economică sustenabilă a statului.

În aceste condiţii, sunt absolut convins de faptul că România se va integra cu adevărat în structurile europene doar dacă specificul economic naţional va asimila valorile europene pentru a face performanţă instituţiile economice puternic afectare şi erodate încă de mecanisme învechite.