Parliamentary debates

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"TVA revine"

Prezenta propunere legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art.140 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, în sensul revenirii la cota de TVA de 19%, începând cu 1 ianuarie 2016.

Această măsură de reducere a fiscalităţii reprezintă un mijloc important de dezvoltare economică şi creştere a nivelului de trai, eventualele diminuări bugetare fiind compensate de reducerea economiei subterane dublată de o mai bună colectare, fapt dovedit din plin în momentul aplicării cotei unice.

Este greu de crezut că cele două mari economii ale zonei euro, Germania şi Franţa, ar menţine cotele TVA de doar 19% şi, respectiv, 19,6%, dacă acest lucru le-ar aduce prejudicii.

În plus, scopul creşterii TVA-ului în România, acela de a creşte încasările bugetare, a fost realizat doar parţial, fiind însă subminat de multiplele efecte negative asupra consumatorilor, mediului de afaceri, forţei de muncă şi chiar a încasărilor bugetare. Concret: consumatorii au fost forţaţi să cumpere mai scump aceleaşi produse, cu preţurile crescute artificial, având drept consecinţe imediate scăderea consumului, şi, pe termen mediu şi lung, scăderea nivelului de trai; mediul de afaceri a fost obligat să vândă mai scump aceleaşi lucruri, având drept consecinţă imediată scăderea volumului de vânzări, iar pe termen mediu şi lung scăderea producţiei şi a profitului, iar şansele de dezvoltare a firmelor româneşti au fost reduse drastic, ele fiind practic eliminate de pe piaţa comunitară; angajaţii au fost afectaţi de creşterea şomajului şi a muncii la negru şi, nu în ultimul rând, încasările bugetare nu au crescut în aceeaşi proporţie cu această taxă.

Creşterea TVA-ului cu cinci procente nu a crescut încasările bugetare cu aceeaşi proporţie din cauza scăderii volumului de mărfuri comercializate, a producţiei şi a numărului de locuri de muncă simultan cu accentuarea evaziunii, şomajului şi a muncii la negru. Potrivit unui studiu realizat de firma de consultanţă AT Kearney, suntem depăşiţi doar de Bulgaria în topul statelor din UE care contorizează economia subterană ca procent din produsul intern brut, ajungând în 2013 la 16,2% din PIB, însumând 22 de miliarde de euro, iar pentru a nu creşte costurile, firmele din România au ajuns să aibă o treime din angajaţi la negru, conform evaluărilor făcute de Consiliul Fiscal. Un raport recent al Comitetului Consiliului Europei împotriva spălării capitalurilor (MONEYVAL) arată un adevărat dezastru: economia subterană reprezintă 28,4% din produsul intern brut al României în 2013, respectiv aproape 40 de miliarde de euro, fapt confirmat de economistul Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, ce consideră că "evaziunea fiscală, în creştere în România, reprezintă un risc pentru securitatea naţională".

Conform prevederilor art.7 din Legea responsabilităţii fiscale nr. 69/2010, precum şi prevederile art.33 din Legea nr.24/2000 ce reglementează obligativitatea efectuării unui studiu de impact, reducerea cotei standard de TVA la 19% generează un impact fiscal direct cuantificat, chiar de reprezentanţii Guvernului, la scăderea anuală a veniturilor bugetare de 1,8% din PIB pentru următorii 3 ani, ce presupune o reducere corespunzătoare a cheltuielilor de capital, ce ar conduce la o diminuare anuală de 1% a creşterii PIB. Reprezentanţii guvernamentali nu au putut oferi o fişă financiară din care să reiasă influenţele financiare asupra bugetului general consolidat, aşa cum în conformitate cu prevederile art.15 din Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, venind doar cu aprecieri de ordin general şi speculativ privind "incertitudinea legată de mediul extern", prin care "se poate aprecia că transferul de resurse financiare din bugetul consolidat în sectorul privat nu se va regăsi în aceeaşi proporţie în creşterea economică. Ca urmare, este posibil ca impactul negativ asupra economiei să se menţină şi după utilizarea sumelor disponibilizate în economie".

Cu toate acestea, Consiliul Fiscal îi contrazice şi consideră că evaziunea fiscală provenind din TVA a ajuns în 2013 la 12,2% din PIB, aşa că scăderea acesteia este în măsură să aducă venituri suplimentare la buget de peste 1,8% din PIB, aşa cum susţin reprezentanţii guvernamentali că s-a întâmplat în cazul reducerii TVA la pâine, unde datele statistice arată că producţia fiscalizată a crescut cu 25% la făină şi cu 20% la pâine, iar 150.000 de tone de produse au fost fiscalizate în plus faţă de perioada anterioară, crescând astfel şi veniturile bugetare, precum şi o ieftinire cu 12% a preţului la pâine.

În Tratatul fiscal se menţionează că România trebuie să îşi reducă deficitul bugetar la 1,4% din PIB, de la 2,2% în acest an, ceea ce înseamnă creşterea numărului sau valorii taxelor sau o mai bună colectare.

Cum măsura reducerii CAS-ului a fost practic anulată de creşterea salariului minim, decizia politică pentru o mai bună colectare rămâne o mai bună colectare prin reducerea fiscalităţii, cealaltă opţiune, de a creşte numărul şi/sau valoarea taxelor rămânând perdantă prin scăderea încasărilor atât prin creşterea evaziunii sau orientarea spre achiziţii din alte state, aşa cum s-a întâmplat deja prin aplicarea accizei suplimentare pe combustibil.

Având în vedere argumentele prezentate, vă solicit adoptarea acestui proiect legislativ.