Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnul Borbély László. Se pregăteşte domnul Ştefan Păşcuţ.

Poftiţi.

Domnul Borbély László:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Aş vrea să fac câteva remarci în urma luării de cuvânt, în legătură cu situaţia creată la Tg.-Mureş în legătură cu Liceul "Bolyai Farkas" şi vreau să vă dau câteva informaţii, eu zic pertinente, care sper că vă vor duce la clarificarea de fapt a situaţiei din Tg.-Mureş. Şi îmi face deosebită plăcere că acel coleg care a luat cuvântul adineauri şi s-a referit la acele convenţii internaţionale sau legi care au fost promovate sau sprijinite de Uniunea Democrată Maghiară din România - Cartea europeană a limbilor regionale şi minoritare, sau Legea împotriva tuturor discriminărilor -, pentru că eu sper că ceea ce vă voi demonstra în alocuţiunea mea, de fapt, această carte, aceste legi vin în sprijinul a ceea ce se doreşte în Tg.-Mureş. Şi trebuie să sprijinim aceste convenţii internaţionale.

Dar, totodată, vreau să vă atrag atenţia că este o capcană fluturarea falsă a unei convieţuiri bazată pe inexistenţa unor instituţii de sine stătătoare ale minorităţilor naţionale.

Aceste instituţii funcţionează în conformitate cu legislaţia în vigoare şi vreau să vă spun că funcţionează licee nu numai în limba maghiară, şi funcţionează licee de sine stătătoare şi în limba germană, şi în limba ucraineană şi, de fapt, din păcate, prin acest apel se doreşte chiar desfiinţarea acestor instituţii care există în momentul actual în România.

Dacă acest lucru este intenţia majorităţii din România, atunci să se spună foarte clar. Deocamdată, eu cred că aceste instituţii funcţionează pe baza Legii învăţământului şi colegul nu a citit art.119 alin.1 din Legea nr.84, care spune foarte clar: "În funcţie de necesităţile locale, se pot organiza, la cerere şi în condiţiile legii, grupe, clase, secţii sau şcoli cu predare în limbile minorităţilor naţionale". Deci este clar, este o dorinţă a Liceului "Bolyai Farkas" din Tg.-Mureş şi este o dorinţă nu de azi, de ieri, ci este o dorinţă exprimată şi în ’90 şi este o dorinţă legitimă care, evident, poate fi dusă la capăt, evident, cu mijloace politice, mijloace guvernamentale. Şi aici, normal, trebuie să intervină inspectoratul şi ministerul, pentru a rezolva problema.

Vreau să vă împărtăşesc câteva gânduri în legătură cu această problemă şi vreau să precizez câteva elemente, care mi se par esenţiale pentru a cunoaşte mai bine situaţia de fapt.

Liceul "Bolyai Farkas" este una dintre cele mai vechi şcoli tradiţionale maghiare din Transilvania, cu o vechime de peste 450 de ani. Tg.-Mureş, de-a lungul secolelor, a fost un oraş care, prin excelenţă, a reprezentat un spirit transilvănean de convieţuire între diferite etnii şi religii. Această convieţuire nu a împiedicat locuitorii acestei urbe să-şi păstreze cultura, tradiţiile proprii prin instituţii de sine stătătoare. Aşa a luat fiinţă Liceul "Papiu Ilarian", care a fost considerat totdeauna un liceu românesc, cum Liceul "Bolyai Farkas" a fost totdeauna un liceul maghiar.

Din păcate, aceste şcoli nu au scăpat de intervenţia statului comunist, care în 1960, tot în spiritul aşa-zisei mixări a şcolilor române şi maghiare, a procedat la înfiinţarea unor clase româneşti în Liceul "Bolyai Farkas", dar care, de-a lungul anilor, a însemnat de fapt reducerea drastică a claselor maghiare.

După decembrie 1989, în mod firesc, în mai multe oraşe din Transilvania s-au înfiinţat licee, şcoli cu predare în limba maghiară. La Tg.-Mureş, unde populaţia maghiară are o pondere de circa 53%, a fost o cerinţă firească reînfiinţarea Liceelor "Papiu Ilarian", cu predare în limba română, şi a Liceului "Bolyai Farcas", cu predare în limba maghiară.

Din păcate, unele forţe ostile noului regim democratic au început provocările care au culminat cu evenimentele sângeroase din martie 1990.

De atunci, au trecut 12 ani, dragi colegi. Perioadă în care, atât democraţia, cât şi relaţiile interetnice, de fapt o componentă importantă a unei democraţii stabile, au făcut paşi importanţi în normalizarea acestor relaţii. Au fost înfiinţate un număr de peste 50 de licee de sine stătătoare, cu predare în limba maghiară, în mai mult de 15 oraşe din România.

În domeniul administraţiei publice locale, au fost votate legi care rezolvă unele probleme în domeniul utilizării limbii materne din administraţia locală şi aplicarea acestor prevederi începe să fie o componentă a vieţii de zi cu zi a intrării societăţii româneşti în normalitate.

Deci, consider că cererea comunităţii maghiare din Tg.-Mureş de a avea un liceu cu predare în limba maghiară nu este nici deplasată, nici dovada unei segregări, ci o dorinţă legitimă. Dar, evident, pentru a duce la îndeplinire această cerere, este nevoie de voinţă politică care, din păcate, nu a existat până acum.

Prin Protocolul încheiat în ianuarie, la nivel central, cu partidul de guvernământ, şi, la nivel local, a fost precizată voinţa politică a formaţiunilor politice semnatare, de a rezolva această problemă, în acest an.

Este foarte trist că unele partide politice din opoziţie vor din nou să-şi facă capital politic, influenţând şi implicând elevii într-un joc politic care nu are nimic de-a face cu cererea legitimă ca, din toamna anului 2002, câteva clase româneşti să treacă la Liceul "Papiu Ilarian" şi clasele maghiare să treacă la Liceul "Bolyai Farcas", fără perturbarea învăţământului. Sper că apele se vor linişti în curând, şi, prin această decizie, se va intra în normalitate, parafrând o cerinţă justificată şi legitimă a comunităţii maghiare din Tg.-Mureş.

Vă mulţumesc.