Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Îl invit pe domnul deputat Ionel Olteanu. Urmează doamna deputat Mihaela Ionescu.

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

După cum cunoaşteţi, joi, 16 mai 2002, Comisia de monitorizare a respectării angajamentelor statelor membre ale Consiliului Europei, reunită la Bucureşti, a hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenţi, închiderea procedurii de postmonitorizare a obligaţiilor şi a angajamentelor României.

Această importantă hotărâre, comparabilă cu decizia de anul trecut privind înlăturarea obligativităţii vizelor pentru cetăţenii români în ţările europene aparţinând spaţiului Schengen, reprezintă, fără îndoială, o confirmare a progreselor României pe calea reformelor democratice şi a ataşamentului autorităţilor române faţă de valorile europene ale democraţiei pluraliste, ale statului de drept şi ale drepturilor omului.

Dincolo de orice atitudini individuale, erori sau imperfecţiuni sesizabile încă în viaţa cotidiană referitoare la aceste valori esenţiale, astăzi putem avea, iată, certitudinea că România este o democraţie veritabilă, dotată cu un stat de drept funcţional, care are, în sfârşit, legitimitatea să privească cu încredere justificată într-o integrare rapidă în NATO şi Uniunea Europeană.

Monitorizarea de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a unor angajamente şi obligaţii specifice asumate îndeosebi de ţările din Europa Centrală şi de Est, cu prilejul admiterii acestora în Organizaţia Drepturilor Omului de la Strasbourg, este un exerciţiu democratic bazat pe cooperare, asistenţă şi solidaritate pentru consolidarea unui spaţiu european de securitate democratică.

În prezent, România este recunoscută ca parte componentă a Europei democratice, ca beneficiar şi furnizor de securitate democratică, datorită consolidării valorilor europene în practica autorităţilor naţionale şi în comportamentul cetăţenilor săi.

Contrar percepţiei actuale referitoare la originea şi obiectul procedurii de monitorizare a APCE, exerciţiul care vizează statele membre ale Consiliului Europei denumite "Noile Democraţii", dar şi cele cu democraţie vulnerabilă ori disfuncţională, demonstrează că această procedură nu a început şi nu se va termina cu România. În acest sens, amintim angajamentul asumat de Spania, cu prilejul admiterii sale în Consiliul Europei la 8 octombrie 1977, de a adopta o constituţie democratică şi angajamentul asumat de Lichtenstein în 1978 de a accepta în condiţii asemănătoare obligaţia de a lua măsurile necesare privind discriminarea femeilor.

Prin Rezoluţia Adunării Parlamentare a Consiliului Europei nr.1123/1997, s-a hotărât încetarea monitorizării României, sub condiţia îndeplinirii într-un an a unor angajamente restante, printre care cele referitoare la ameliorarea situaţiei copiilor instituţionalizaţi şi a condiţiilor de detenţie din penitenciare, la modificarea sau abrogarea unor dispoziţii din Codul penal şi la includerea în legislaţia românească privind proprietatea a principiului restitutio in integrum şi a principiului despăgubirii echitabile. Ca urmare a depăşirii acestui termen, la începutul anului 2000 s-a deschis procedura de postmonitorizare a ţării noastre privind angajamentele neîndeplinite, în condiţiile în care preşedintele Comisiei de monitorizare a APCE, domnul Mota Amaral, Portugalia, s-a adresat în repetate rânduri fără succes preşedintelui de atunci a Delegaţiei parlamentare române la APCE, domnul Vasile Lupu.

Început din toamna anului trecut, demersul Delegaţiei române actuale la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei de închidere a procedurii de postmonitorizare a României s-a soluţionat favorabil săptămâna trecută, această importantă decizie fiind îndeosebi rezultatul eforturilor Guvernului şi Parlamentului actual, cu colaborarea parlamentarilor Gheorghe Frunda şi Radu Berceanu, din UDMR şi respectiv din Partidul Democrat, cărora ţin să le mulţumesc sincer şi pe această cale, pentru că au ştiut să pună, deasupra intereselor individuale sau de partid, interesul naţional.

De asemenea, ţin să mulţumesc şi altor distinşi reprezentanţi, fie că fac parte din partidele de la Putere sau din Opoziţie ori din societatea civilă, pentru contribuţia lor critică sau încurajatoare referitoare la luarea acestei decizii unanime de încetare a monitorizării României.

În acelaşi timp, stimaţi colegi, ţin să subliniez determinarea Partidului Social Democrat de a asigura îndeplinirea obligaţiilor obişnuite care decurg pentru ţara noastră din calitatea de membru al Consiliului Europei, pentru că suntem cu toţii conştienţi că încetarea postmonitorizării angajamentelor specifice ale ţării noastre nu înseamnă că România nu mai are obligaţii de realizat.

Ca unul care am fost la originea demersului privind încetarea monitorizării României în 1997, aflat pe atunci la conducerea Direcţiei pentru drepturile omului şi Consiliul Europei din Ministerul Afacerilor Externe, şi ca iniţiator al acţiunii care a condus la încetarea postmonitorizării angajamentelor ţării noastre, nu pot să nu mă bucur astăzi, împreună cu toţi românii, pentru confirmarea României ca parte integrantă a familiei democraţiilor europene.

În acelaşi timp, astăzi nu reuşesc încă să depăşesc sentimentul de amărăciune pe care îl încerc în legătură cu exagerarea importanţei unei erori regretabile, dar scuzabile, referitoare la menţionarea în documentul introductiv al Delegaţiei române la APCE cu privire la abrogarea sau modificarea unor articole din Codul penal, deşi aplicabilitatea acestor dispoziţii în practică era oricum asigurată de incidenţa dispoziţiilor din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului ratificată de România încă din 1994 şi, desigur, de practica autorităţilor române care, în ceea ce priveşte art.238, în ultimii doi ani nu a avut decât un singur caz de trimitere în judecată cunoscut.

Prin urmare, stimaţi colegi, cred că avem posibilitatea, şi nu trebuie să ezităm să o facem, de a ne bucura împreună, pentru că succesul înregistrat săptămâna trecută în legătură cu încetarea monitorizării României este un succes al ţării, chiar dacă el, fără îndoială, reprezintă o contribuţie deosebită a guvernării actuale. El este un succes al tuturor. De aceea, noi toţi trebuie să fim vigilenţi, atenţi în legătură cu obligaţiile noastre la Consiliul Europei, decurgând din statutul de membru al Organizaţiei de la Strasbourg, la fel ca şi ţările fondatoare ale acestei organizaţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.