Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului Tamas Sandor. Va urma domnul Iulian Mincu.

Domnul Tamas Sandor:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Cu această ocazie, aş vrea să vă atrag atenţia şi totodată să fac cunoscută opinia şi unele observaţii ale Camerei de Comerţ şi Industrie din judeţul Covasna asupra proiectelor de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.129/2002 şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.156/2002 referitoare la activitatea Camerelor de Comerţ şi Industrie din România.

Argumentaţia Guvernului bazată pe teoria divizării Camerelor de Comerţ şi Industrie ca persoane juridice este contrară principiilor de drept, pentru că, Camerele de Comerţ şi Industrie sunt persoane juridice de drept privat, iar divizarea acestora nu poate fi decisă printr-o ordonanţă de Guvern.

Potrivit articolelor 1 şi 2 din Decretul-Lege nr.139/1990, referitoare la Camerele de Comerţ şi Industrie din România, acestea sunt organizaţii obşteşti, autonome, neguvernamentale, persoane juridice constituite voluntar, din iniţiativa comercianţilor. Este evident că, în cazul ordonanţelor de urgenţă sus-amintite, statul se substituie abuziv adunării generale a constituenţilor Camerelor de Comerţ şi Industrie, ca persoană juridică. Este, totodată, inadmisibil ca, din divizarea unei persoane juridice neguvernamentale de drept privat, să rezulte o persoană juridică de drept public.

În expunerea de motive, Guvernul recunoaşte că, anterior ordonanţei de urgenţă, Oficiul Registrul Comerţului a funcţionat fără personalitate juridică în cadrul Camerelor de Comerţ şi Industrie şi că, în noua sa structură, este o persoană juridică nou înfiinţată, cu statut de instituţie publică în subordinea Ministerului Justiţiei.

În acest caz, afectarea unui patrimoniu este în sarcina celui care are iniţiativa înfiinţării noii persoane juridice, şi nicidecum a Camerei de Comerţ, al cărei patrimoniu privat este intangibil şi care, prin această măsură, este naţionalizat în mod abuziv. Este dreptul statului, desigur, să încredinţeze activitatea de administrare a Registrului Comerţului cui doreşte, dar nu pe seama patrimoniului privat al Camerei de Comerţ şi Industrie.

Participarea Oficiului Registrului Comerţului la obţinerea bunurilor mobile şi imobile ale Camerei de Comerţ şi Industrie este un argument nefundamentat juridic din partea Guvernului. Ordonanţele de urgenţă vorbesc de bunuri cu care au fost dotate Oficiile Registrului Comerţului şi birourile unice. Aceste structuri nu au avut niciodată personalitate juridică şi, în consecinţă, nici patrimoniu propriu.

În realitate, bunurile sunt proprietatea Camerelor de Comerţ şi au fost folosite în activitate de către Oficiul Registrului Comerţului şi birourile unice, atât separat cât şi în comun cu alte compartimente funcţionale ale Camerei de Comerţ. Oficiile Registrului Comerţului nu au avut niciodată un buget propriu şi contabilitate proprie.

Se pune întrebarea dacă ne putem aştepta ca, pe această linie de gândire, Camerele de Comerţ şi Industrie să fie deposedate şi de celelalte activităţi, împreună cu bunurile procurate de acestea. Nu cred că poate Guvernul să atenteze la proprietatea privată a Camerelor de Comerţ, nemaivorbind de faptul că, nici până prezent, nu li s-a restituit, în baza Legii nr.10/2001, fostele bunuri imobile preluate abuziv de către stat.

În consecinţă, stimaţi colegi, sunt convins că veţi analiza corespunzător cele semnalate şi că veţi vota măsuri care să conducă la un act normativ în concordanţă cu principiile generale de drept a cărui aplicabilitate să servească în mod real comunitatea de afaceri din România.Vă mulţumesc pentru atenţia acordată.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.