Parliamentary debates

Domnul Tudor Mohora:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Astăzi, intervenţia mea se referă la: "Intensificarea utilizării eficiente a fondurilor alocate de Uniunea Europeană - cerinţă importantă pentru România".

Uniunea Europeană a oferit prin programele sale fonduri importante pentru finanţarea unor proiecte de infrastructură şi transporturi (ISPA), pentru îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole, dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale, asistenţă tehnică (Programul SAPARD), pentru protecţia copilului, acces la educaţie pentru grupurile dezavantajate, cu prioritate pentru romi, dezvoltarea managementului serviciilor publice, întărirea capacităţii administrative, îmbunătăţirea eficienţei energetice la sistemele municipale de încălzire, precum şi investiţii în coeziunea economică şi socială prin proiecte de dezvoltare regională.

Din analiza efectuată de autorităţile publice competente, rezultă că, până în prezent, valoarea proiectelor aprobate prin:

• Programul ISPA reprezintă 2 miliarde euro, din care 1,5 miliarde euro este asistenţa financiară nerambursabilă, însă valoarea contractelor încheiate se ridică la numai 500 milioane euro, respectiv cca 25% din totalul asistenţei financiare;
• Programul SAPARD reprezintă 491 milioane euro, din care 204 milioane euro au fost alocate, însă valoarea plăilor efectuate reprezintă numai 11 milioane euro, ceea ce înseamnă numai cca. 2%, respectiv 5% din aceste sume;
• Programul PHARE reprezintă 2,2 miliarde euro, iar proporţia absorbirii fondurilor alocate a fost de peste 98%.

Rezultă că au fost întâmpinate greutăţi însemnate în absorbţia şi gestiunea fondurilor alocate prin programele ISPA şi SAPARD. În esenţă principalele greutăţi se referă la:

• constrângeri financiare legate de lipsa fondurilor în bugetele locale sau în bugetul de stat pentru asigurarea cotei de 25% privind confinanţarea proiectelor;
• dificultăţi în obţinerea creditelor bancare;
• lipsa capacităţii administrative de gestionare a proiectelor tip SAPARD;
• lipsa personalului calificat în cadrul consiliilor locale;
• numărul mare de acte adiţionale la contractele de finanţare încheiate, ceea ce determină prelungirea durata de execuţie a proiectelor;
• dosare de plată incomplete, care necesită informaţii şi documente suplimentare;
• aria de risc pentru eligibilitatea cheltuielilor aferente proiectelor datorită unor posibile "conflicte de interese" etc.

În perioada 2004-2006, fondurile alocate prin programele Uniunii Europene vor creşte sensibil, chiar se vor dubla, iar fondurile neconsumate la sfârşitul unui an financiar nu se raportează. De asemenea, în cazul în care capacitatea de absorbţie a acestor fonduri este sub 75%, fondurile pentru anul următor sunt diminuate cu o treime din sumele neconsumate.

Pentru evitarea unor astfel de situaţii sunt necesare măsuri pentru înlăturarea greutăţilor întâmpinate până în prezent şi pentru îmbunătăţirea derulării programelor U.E. În acest scop ar fi necesar să se aibă în vedere:

• întărirea, în continuare, a capacităţii administrative a României de a gestiona fondurile nerambursabile acordate de Uniunea Europeană;
• asigurarea prin bugetul de stat şi bugetele locale a fondurilor necesare pentru cofinanţarea proiectelor ISPA şi SAPARD;
• descentralizarea funcţiei de autorizare a plăţilor la nivelul birourilor regionale în scopul pregătirii din punct de vedere instituţional şi procedural al vârfurilor de plăţi;
• instruirea personalului pentru aplicarea uniformă a procedurilor specifice;
• reevaluarea procedurilor în vederea fluidizării, simplificării şi armonizării.

Cred că deputaţii din toate circumscripţiile electorale pot aduce o contribuţie importantă la îmbunătăţirea derulării programelor finanţate de Uniunea Europeană, atât prin urmărirea prevederii în bugete a fondurilor necesare pentru cofinanţarea proiectelor, cât şi prin sprijinirea autorităţilor locale pentru înlăturarea greutăţilor semnalate până în prezent.