Parliamentary debates

Doamna Daniela Popa:

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul Rareş Mănescu. Nu este în sală.

Domnul Dan Mihai Marian.

Domnul deputat Mircea Ciopraga. Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Mircea Ciopraga:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează "Incompatibilitatea dintre Partidul Naţional Liberal si Partidul Popular European".

Stimaţi colegi,

Consider că evenimentul regretabil al proiecţiei în incinta Parlamentului European al controversatului film documentar despre situaţia comunitatii ceangăilor din România - "Made in România - Copiii din diaspora Ceangailor din Romania" - a constituit un alt episod relevant în ceea ce priveşte atitudinea ostilă a Partidului Popular European fata de România si aderarea tarii noastre la Uniunea Europeană.

Evenimentul are date foarte clare în acest sens: eurodeputatul maghiar Gyorgy Schopflin, membru al Partidului Popular European, a susţinut în mod deschis proiecţia acestui film, prin distribuirea repetată, sub nume propriu şi sub sigla PPE, a unor invitaţii de vizionare cu un conţinut vădit tendenţios şi propagandistic în scopul denigrării imaginii externe a României. Se afirmă în textul acestei invitaţii că în Moldova şi Transilvania ar trăi o comunitate de ceangăi de aproximativ 60.000 de membri "care-şi folosesc limba maternă în familie, deoarece sunt obligaţi să vorbească româneşte atunci când au de-a face cu autorităţile, la gradiniţă, în şcoală şi la biserică." Mai mult, spune textul invitaţiei, "cei care folosesc limba natală sunt pedepsiţi şi batjocoriţi", fiind înspăimântaţi de a-şi asuma identitatea în mod public. In realitate însă, aceste informaţii nu se confirmă: la recensământul din 2002 a reieşit că în România trăiesc 1.266 de ceangăi, dintre care majoritatea au declarat limba română drept limba maternă. Mai mult, minorităţile maghiară şi germană din România dispun de şcoli, biserici, biblioteci şi teatre în limba maternă, fapt consemnat, culmea, şi în documentar.

Impactul politic negativ pe plan extern ca urmare a intensei promovări şi proiecţiei acestui film nu e de neglijat. Chiar dacă la vizionare, 85 la sută dintre cei prezenţi în sală erau deputaţi, asistenţi sau funcţionari maghiari din Parlamentul Europei, textul invitaţiei, extrem de nefavorabil imaginii României, a fost distribuit, în repetate rânduri, în cutiile poştale ale tuturor deputaţilor europeni.

Chiar daca şeful facţiunii parlamentare a Partidului Popular European a negat suportul PPE pentru desfasurarea proiecţiei acestui film, calificând susţinerea de către colegul maghiar drept un gest individual, irelevant pentru poziţia oficiala a PPE, asocierea PPE, chiar şi tacită, în susţinerea acestui eveniment, pare certă şi în continuarea mai vechii atitudini negative a formaţiunii faţă de România si aderarea ei la UE.

In ultimii ani, punctul de vedere al PPE a fost radical în ceea ce priveşte integrarea României şi Bulgariei la 1 ianuarie 2007, mulţi dintre membrii PPE exprimându-si public rezerve legate de aderarea celor două ţări la aceasta dată. De menţionat în acest sens mai ales moţiunea înaintată recent în Parlamentul Olandei, de către Partidul Creştin-Democrat (CDA), membru PPE, pentru amânarea votului privind ratificarea tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, situaţie în care a fost nevoie ca cele două partide liberale olandeze să construiască o coaliţie cu partidele din opoziţie pentru a reuşi respingerea moţiunii de amânare.

In opoziţie faţă de atitudinea generală a PPE, liberalii europeni au sprijinit necondiţionat România în transformările democratice de după 1989, dovedindu-se a fi cel mai convingător susţinător al continuării lărgirii Uniunii Europene şi după momentul 2004. Partidul Liberal European al cărui membru cu drepturi depline din 1997 este şi PNL a acţionat în mod constant pentru ca România şi Bulgaria să se integreze începând cu 1 ianuarie 2007. Acest lucru este dovedit mai ales de voturile date de partidele din această alianţă în parlamentele naţionale în favoarea tratatului de aderare a României.

Dată fiind diferenţa majoră de atitudine dintre Partidul Popular European şi Partidul Liberal European, devine astfel cu atât mai clară motivaţia justificată a PNL de a refuza o fuziune politică care l-ar obliga să renunţe la afilierea liberal europeană şi să se asocieze tocmai la PPE, o grupare politică care s-a dovedit a fi deseori, chiar şi în mod nejustificat, contra aderării României la Uniunea Europeană în 2007, obiectiv fundamental însă pentru alianţa PNL-PD.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.