Parliamentary debates

Doamna Daniela Popa:

Din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, invit la microfon pe domnul deputat Vasile Filip Soporan.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Vasile Filip Soporan:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Aş dori să prezint declaraţia politică: "Fondurile europene şi interesul naţional".

De la începutul anului, timpul trece într-o anumită aşteptare, scandalurile se ţin lanţ şi măsurile necesare se lasă începute şi neterminate.

Trăim cu speranţa că prezenţa noastră în anumite structuri europene este suficientă pentru a rezolva în totalitate problemele pe care le avem. Ştim că acest lucru nu se poate realiza fără implicarea responsabilă şi profesionistă a celor care şi-au asumat actul guvernării.

Cu toate că România are în momentul de faţă un aparat administrativ numeros, nu se reuşeşte folosirea resurselor de care se dispune, este adevărat, dar numai într-o manieră potenţială.

Nu o să mă refer la şablonul existent şi mult utilizat, că problemele care nu şi-au găsit rezolvarea naturală prin eforturi proprii, îşi vor găsi de îndată soluţionarea, prin folosirea fondurilor venite prin programele Uniunii Europene. Fondurile amintite nu vin, însă, pe măsura dorinţelor, şi poate nici pe măsura proiectelor noastre.

Sunt multe cauze care pot veni în justificarea valorii mici a sumelor utilizate. Nu doresc să le folosesc. Aş utiliza o altă modalitate, aceea a atenţionării celor care folosesc sumele respective, nu neapărat numai pe cei care de la nivel guvernamental gestionează această problematică, ci şi pe cei care utilizează această resursă ca resursă economică.

Toţi factorii responsabili spun că utilizarea resurselor financiare cu provenienţă europeană reprezintă un obiectiv de interes naţional major. Obiectivul interesului naţional trebuie să fie însuşit şi de reprezentanţii administraţiei, şi de gestionarii resurselor, şi de utilizatori, şi de cei care pun în operă obiectivele concrete ale programelor care se referă în special la realizarea infrastructurii necesare, cu precădere cea solicitată la nivelul mediului rural.

Afirm acest lucru, deoarece practica arată altfel: interesul care domină aceste activităţi este egoist şi individualist, accentuat în momentul de faţă de condiţiile vitrege ale crizei în care ne aflăm.

O să dau exemplul unei licitaţii care s-a făcut la nivelul infrastructurii rurale. În situaţia concretă a licitaţiei pentru realizarea canalizării din comuna Viişoara a apărut următoarea situaţie: proiectul pentru realizarea lucrării de canalizare a fost evaluat de specialişti, pe baza tehnologiilor şi costurilor aferente, la suma de 85 milioane de euro; licitaţia a fost câştigată la numai 47 milioane de euro.

Apare o diferenţă mare, care dovedeşte neseriozitatea în apreciere, care poată să aibă efecte asupra calităţii lucrărilor efectuate, asupra materialelor care se introduc în cadrul lucrării, asupra retribuţiei personalului care execută lucrările respective, asupra rezultatelor financiare ale societăţii sau societăţilor participante, asupra posibilităţilor de dotare şi retehnologizare a executanţilor, asupra lipsei de dezvoltare a agenţilor economici în bătăliile pe care trebuie să le ducă în spaţiul naţional şi european cu alţi agenţi economici consacraţi.

În viziunea europeană a proiectanţilor, calculele sunt făcute nu doar pentru ca firmele să se târască de la o zi la alta, ci şi pentru a se construi, într-o bătălie adevărată, în condiţiile economiei de piaţă, societăţi puternice, cu forţă în confruntările economice care se dau din ce în ce mai sofisticat la nivel european.

În acelaşi timp, se pune problema apropierii salariilor naţionale de cele medii existente la nivel european.

Având în vedere aceste aspecte, solicit primului-ministru o analiză cu privire la modul în care sunt utilizate fondurile europene, nu numai sub aspect contabil, ci şi sub aspectul efectelor pe care le creează în rezolvarea problemelor şi chiar în dezvoltarea firmelor.

Cele două obiective, atingerea la nivelul acestora, a societăţilor, a unor competenţe de nivel european şi realizarea pe criterii de productivitate a unor retribuţii la nivelul celor existente în cadrul Uniunii Europene, reprezintă cheia deschiderii cu adevărat a uşii simbolice europene şi pentru România.

În paranteză, ar fi interesant de văzut, la nivelul sumelor alocate, ce procent revine firmelor cu capital românesc.

Solicit, de asemenea, susţinerea Guvernului pentru introducerea în legislaţia specifică organizării licitaţiilor a unui indicator care va cuantifica caracteristicile sociale şi de implicare a societăţilor în viaţa comunităţii.

Acest indicator va face ca în atribuirea lucrărilor, în câştigarea licitaţilor, performanţa socială să fie foarte importantă, efectele fiind sesizabile în consolidarea firmelor şi în realizarea unor condiţii în plan social, similare cu cele realizate în timp la nivelul Uniunii Europene.

Stimaţi colegi parlamentari,

Chiar dacă nu întotdeauna interesul naţional poate fi reglementat legislativ în totalitate, este necesar ca problematica afirmării firmelor româneşti în contextul utilizării fondurilor europene să devină o realitate a acţiunilor complexe pe care le întreprindem şi de la nivel parlamentar.

România nu va ieşi cu adevărat din criză, dacă nu va soluţiona cu adevărat şi în manieră durabilă această problemă.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.