Parliamentary debates

Doamna Daniela Popa:

Din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, o invit la microfon pe doamna deputat Sonia Drăghici. Aveţi cuvântul, doamna deputat.

Doamna Sonia-Maria Drăghici:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Astăzi, vreau să vă spun că "România nu este pregătită pentru prevenirea inundaţiilor"

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Prin sărbătorirea pentru prima dată a Zilei mondiale a habitatului, în 1986, s-a marcat a zecea aniversare a primei Conferinţe Internaţionale de Habitat, desfăşurată la Vancouver, Canada. În 1985, la recomandarea Comisiei pentru Aşezări Umane, Adunarea Generală a desemnat prima zi de luni din luna octombrie ca Zi mondială a habitatului. Mai sunt câteva zile până la sărbătorirea acestui eveniment.

Datorită schimbărilor climatice, în întreaga lume au loc transformări majore ale regimului precipitaţiilor, cu alterarea circuitului apei în natură şi apariţia unor catastrofe de mediu, cum ar fi inundaţiile şi seceta. Înainte de a sărbători însă, e imperios necesar să ştim dacă suntem pregătiţi să facem faţă situaţiilor limită, cum ar fi calamităţile naturale.

La nivel global, modificările climatice au condus la variaţii majore ale debitelor apelor curgătoare şi, în general, ale apelor de la suprafaţa terestră. Un studiu întreprins de o echipă de cercetători din California a atenţionat că debitul a 64 din cele 200 mari fluvii din lume a scăzut semnificativ în ultimii 50 de ani.

Fenomenul este global, astfeldebitul fluviilor aflate la o latitudine mică, precum Amazonul sau Gangele, a scăzut, în timp ce tendinţa este inversă, pe măsură ce ne îndepărtăm de Ecuator, cum este cazul fluviilor Mississippi sau Saint-Laurent. Aceste variaţii sunt valabile şi pentru oceane; s-a constatat că aportul anual de apă dulce a scăzut cu 3% în Oceanul Indian şi a crescut cu 10% în Oceanul Arctic. Chiar dacă acest fenomen poate fi cauzat de mai mulţi factori, cea mai probabilă explicaţie a acestor perturbări este schimbarea climei, cu modificarea regimului de evaporare a apei şi cel al precipitaţiilor.

Aceste schimbări în ciclul de apă pot avea diferite efecte, în funcţie de regiune. Astfel, o scădere semnificativă a debitului poate duce la o lipsă de apă dulce în zonele aride. În schimb, fluviile alimentate de gheţari şi de precipitaţii abundente pot produce grave inundaţii. Este şi situaţia ţării noastre.

România, împreună cu alte ţări precum Afganistan, Algeria şi Congo, se numără printre ţările cu nivel de risc "foarte ridicat" în ceea ce priveşte expunerea la calamităţi naturale şi fenomene meteorologice extreme. Conform Indexului privind Riscul de Mortalitate dezbătut la Geneva, în cadrul celei de-a doua sesiuni a Platformei Globale pentru Reducerea Dezastrelor, ţara noastră se află pe lista ţărilor cu grad foarte ridicat de expunere la calamităţi naturale. De altfel, tot sudul Europei e încadrat în clasa de risc "foarte ridicat" în privinţa expunerii la calamităţi şi fenomene meteorologice extreme, fenomenul de aridizare se accentuează de la un an la altul, iar ploile torenţiale sunt tot mai dese.

Suntem la începutul toamnei. Sezonul ploilor se apropie şi suntem îngrijoraţi că gospodăriile rurale şi urbane, drumurile naţionale sau locale sunt inundate sistematic atunci când vin ploile. Viiturile au măturat localităţi întregi din România, lăsând fără adăpost, ani la rând, mii de familii. Nici în acest moment însă nu suntem pregătiţi să evităm dezastrele ce ar putea fi provocate de furia apelor, deşi Uniunea Europeană aşteaptă proiecte pentru accesarea fondurilor structurale.

La doi ani şi jumătate după aderare, ţara noastră nu a depus niciun proiect pentru protecţia împotriva inundaţiilor, deoarece strategia naţională, pe termen mediu şi lung privind riscul de inundaţii, cerută de Uniunea Europeană, nu a fost aprobată. România putea să preia de la Uniunea Europeană sute de milioane de euro, încă din 2007, pentru prevenirea inundaţiilor. Ţara noastră nu a finalizat cadrul legislativ pentru accesarea acestor bani, deoarece aprobarea strategiei naţionale cerute de UE se află în întârziere.

Prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu, Axa 5, ţara noastră poate să acceseze, în perioada 2007-2013, bani europeni pentru "Protecţia împotriva inundaţiilor şi reducerea eroziunii costiere". Administraţia Naţională "Apele Române", unicul beneficiar al acestor fonduri structurale, este instituţia care elaborează strategia de prevenire a inundaţiilor şi singura care poate să depună proiecte. Pentru preîntâmpinarea inundaţiilor, România poate primi de la Uniunea Europeană 200 de milioane de euro, fonduri ce nu pot fi accesate însă, deoarece strategia elaborată de ANAR nu a fost aprobată şi nici proiectele depuse. În acest moment, strategia, postată pe site-ul Ministerului Mediului, se află în dezbatere publică, iar proiectele se află în aşteptare.

Bugetul de stat nu poate face faţă tuturor problemelor legate de prevenirea inundaţiilor. România nu este pregătită să facă faţă unor astfel de calamităţi. Avem nevoie maximă de finanţări europene. Nu putem aştepta nepregătiţi venirea inundaţiilor, am avut parte de destule tragedii, iar populaţia aşteaptă soluţii şi nu în ceasul al doisprezecelea!

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, doamna deputat.