Parliamentary debates

Domnul Valeriu Alecu:

"Politici mai bune pentru persoanele cu dizabilităţi"

România, ca stat membru al Uniunii Europene, are obligaţia de a-şi armoniza toate activităţile administrative conform Directivelor Comisiei Europene.

Una dintre categoriile de cetăţeni români care are nevoie urgentă de respectarea procedurilor europene printr-o legislaţie specifică este categoria persoanelor cu dizabilităţi (persoane cu handicap). În acest scop, este imperativ necesar să aplicăm strategia Comisiei Europene pentru persoane cu dizabilităţi, al cărei obiectiv a fost, încă din anul 2003, să genereze, în mod real, oportunităţi egale pentru persoanele cu handicap. Planul Comisiei are ca scop să transforme acest lucru în realitate, astfel încât să fie sigur că problemele persoanelor cu handicap sunt parte integrantă din toate politicile relevante ale Uniunii Europene.

În termeni tehnici putem vorbi despre fluxul necesităţilor esenţiale ale persoanelor cu handicap, în sensul că problemele şi interesele persoanelor cu handicap nu trebuie izolate şi tratate separat, ci duse mai departe prin acest "flux" în previziuni, în genere, în legislaţie şi societate ca un tot unitar, astfel încât să le fie recunoscute nevoile, dar şi contribuţia acestora.

Necesităţile esenţiale ale persoanelor cu handicap presupun înţelegerea unor nevoi variate ale acestora şi includerea lor în promovarea unei politici specifice, unde sunt utilizate instrumente variate pentru a susţine măsuri total integrate, de a descoperi nevoile individuale ale persoanelor cu handicap şi ale persoanelor fără handicap, în aceeaşi măsură.

Planul strategic european se desfăşoară în două etape pe an, promovând o politică de priorităţi, care să răspundă lipsei de calitate a serviciilor administrative cu care se confruntă persoanele cu handicap. Prioritatea în anii 2008-2009 a constat în accesibilitatea persoanelor cu handicap la toate palierele administrative, cu scopul de a stimula inclusiv participarea persoanelor cu handicap la viaţa socială şi facilitarea drepturilor fundamentale.

Accesibilitatea persoanelor cu handicap este posibilă prin:

• adaptarea lor pe piaţa muncii (flexibilitate, angajări susţinute);
• accesul la servicii de calitate şi bune condiţii de infrastructură;
• susţinerea persoanelor cu handicap pentru continuarea şi finalizarea studiilor.

O categorie aparte de persoane cu handicap este cea a nevăzătorilor. Aceste persoane întâmpină cele mai mari probleme de accesibilitate atât la programele de educaţie, cât şi la locurile de muncă pentru care pot aplica pe piaţa muncii. Nevăzătorii întâmpină mari dificultăţi şi în momentele în care vor să se deplaseze, deoarece nu există suficiente elemente de sesizare audio sau zone de trafic care să le fie destinate lor.

Numărul nevăzătorilor din România este estimat la 80.000, dintre care mai mult de un sfert sunt minori. Pentru a urgenta îmbunătăţirea accesibilităţii acestei categorii de persoane, este necesară obţinerea de fonduri prin proiecte europene, dar şi creşterea sprijinului financiar şi administrativ local pentru şcolile speciale pentru nevăzători.

Pentru tinerii nevăzători, şi nu numai, sunt necesare echipamente IT - Braille, Braille - display, imprimanta Braille cu soft screen-reading şi speeach-out/sinteza vocală/asociat.

Pentru studenţii cu dizabilităţi de vedere trebuie extins şi în România Programul european Tempus "Fără Bariere". Acest program european a urmat modelele şi standardele de la Universitatea Karlsruhe, Germania, şi Comenius, Slovacia. Un centru al acestui program există la Chişinău, Moldova, şi oferă studenţilor nevăzători tehnica şi programe speciale astfel încât studenţii pot scana cărţi pentru a le mări pe ecran sau pot transforma documentele în formate audio pentru a le asculta ulterior.

O măsură de ultimă oră este înscrierea pe agenda Uniunii Europene a problemelor pe care le ridică digitalizarea cărţilor pentru autori, biblioteci şi cititori. Astfel, au demarat audieri informative organizate de Comisia Europeană pe tema acordului Google Books. Finalizarea acestui acord ar permite tuturor cetăţenilor, inclusiv persoanelor cu dizabilităţi de vedere, să aibă acces la moştenirea culturală europeană.

Toate aceste consideraţii arată clar interesul crescut al autorităţilor europene faţă de problemele persoanelor cu handicap şi, în mod expres, pentru cele cu dizabilităţi de vedere, interes care trebuie manifestat şi de autorităţile române.