Parliamentary debates

Domnul Tudor Ciuhodaru:

«Explozia fenomenului "Lăzărescu" la Iaşi - consecinţa protocoalelor DSP»

Am analizat şi noi statistica DSP din săptămâna 17-24.05.2010

1. În primul rând putem spune că este irelevantă din punct de vedere al prezentărilor,întrucât intervalul de timp este extrem de limitat (o săptămână) şi nu ţine cont de accesibilitate şi variaţii sezoniere (am fi extrem de interesaţi de o statistică similară în lunile de iarnă când cazurile de traumatologie sunt preponderente).

2. 1448 de pacienţi nu au necesitat internare - adică 59,17% - asta nu înseamnă că aceşti pacienţi nu au fost urgenţe (plăgi, arsuri, intoxicaţii, fracturi, entorse), ci că au fost rezolvaţi ambulatoriu din lipsa spaţiilor pentru rezolvare adecvată (vă reamintesc de pacienţii care refuză internarea din cauza riscurilor de a sta câte doi în pat) sau că au fost rezolvaţi rapid, solicitând însă acelaşi personal insuficient. Mai mult decât atât, nu se contabilizează internările de zi (care arată de fapt numărul real al celor ce ar necesita internare). Mai nou, casa de asigurări de sănătate decontează un număr limitat de internări pe zi, iar pacienţilor nu li se mai fac foile de internare de zi, deşi beneficiază de acelaşi tratament.

3. Statistica adresabilităţii indică de fapt că dacă au o patologie ce necesită rezolvare urgentă şi sunt puşi să aleagă singuri pacienţii, se adresează preponderent Spitalului de Urgenţe "Sfântul Ioan"din Copou (diferenţele nesemnificative de 40 de pacienţi rezultă din dirijarea preponderentă cu ambulanţa la Spiridon datorită programării făcute de DSP privind gărzile pe oraş; 343-154 = 189 pacienţi au fost duşi suplimentar cu ambulanţa la Spiridon doar pentru că aşa indică DSP! Faptul că sunt duşi cu ambulanţa nu indică neapărat că sunt urgenţe).

4. Nu indică şi gradul de solicitare al Unităţilorde Primire Urgenţe. În fiecare dintre aceste spitale există un număr diferit de linii de gardă - în UPU- Neurochirurgie (1 medic); Spitalul de Urgenţe "Sfântul Ioan" (2 medici simultan de gardă) Pediatrie (2 medici simultan de gardă) Spiridon (4 medici simultan de gardă); dacă raportăm prezentările la numărul de linii de gardă, constatăm:

1. UPU Neuro - 438c/ medic
2. UPU Urgenţe - 764c pe 2 linii=382 /medic
3. UPU Pediatrie - 610c pe 2 linii=305/ medic
4. Spiridon - 804 c pe 4 linii UPU-SMURD = 201/medic

O analiză obiectivă ne arată că cea mai dificilă şi solicitantă gardă este la Spitalul Neurochirurgie, urmatăîn ordine descrescătoare de cea de la Spitalul de Urgenţe "Sfântul Ioan", de pediatrie "Sfânta Maria" şi de cea la Spiridon.

Dacă luăm ca bază numărul de cazuri şi vrem să vedem şi de câte ori sunt mai solicitante gărzile din alte spitale comparativ cu Spiridonul (cea mai lejeră) vom constata: Neuro (de 2,17 ori mai dificilă decâtla Spiridon; Spital de Urgenţe "Sfântul Ioan" de 1,9 ori mai dificilă decât la Spiridon; Pediatrie de 1,5 ori mai dificilă, iar Spiridonul este unitatea de referinţă. În urma acestei analize se poate constata necesitatea suplimentării cu o linie de gardă în UPU de la Neurochirurgie (eventual prin translarea unei gărzi de la Spiridon)

5. Dacă ne referim la numărul de pacienţi internaţi şi rezolvaţi - atunci greul l-a dus Spitalul de Urgenţe "Sfântul Ioan" (ce a internat în regim continuu 124 de pacienţi pe 190 de paturi), iar cel mai lejer sistem de internare de urgenţă l-a avut Spiridonul (doar 202 în regim continuu pe aproape 1000 de paturi). Procentul celor internaţi în urgenţă şi de urgenţă pe număr de paturi a fost de 65% la Spitalul de Urgenţă "Sfântul Ioan" şi doar undeva în jurul a 20% la Spiridon. 65% versus 20%? Mă întreb cine nu vede care e spitalul de urgenţe al Iaşiului?

6. Numărul pacienţilor redirijaţi (putem traduce plimbaţi) de la Spiridonspre alte spitale esteaproape de 4 ori mai mare (185:49 = 3,77) decât cel de la Spitalul de Urgenţe "Sfântul Ioan".

Într-o singură săptămână doar de la Spiridon şi Urgenţe au fost pacienţi Lăzărescu - 185+49 = 234, ceea ce înseamnă că într-o lună au fost plimbaţi 234 x 4 = 936, iar într-un an 936 x12 = 11232 şi asta doar de la 2 spitale de urgenţă. Dacă le mai considerăm pe celelalte două, putem dubla la 22464 (şi aici nu am considerat maternităţile, spitalul de boli infecţioase, institutul de cardiologie, dializa - vă daţi seama de amploarea fenomenului "Lăzărescu"şi nu numai în cazul patologiei traumatice "..)

Anul trecut, DSP raporta că 19.282 au fost redirecţionate către alte unităţi sanitare.

Estimările lejere au arătat un potenţial de 22.464de pacienţi plimbaţi între spitale. Numărul ar fi mult mai mare dacă punem în calcul şi celelalte spitale care deservesc urgenţe pe oraş.

7. Constatăm o creştere cu 16,5% a plimbării pacienţilor între spitale (şi asta în urma "protocolului "), ceea ce înseamnă:

• temporizarea rezolvării cazului cu risc de complicaţii şi deces;
• plimbări inutile între spitale (cu ambulanţe blocate în acest transport, nu ar putea deservi alte urgenţe?);
• reevaluarea în fiecare staţie din fiecare spital cu iradieri inutile, cu repetarea analizelor pentru reevaluare şi completare (dublarea sau triplarea costurilor sau chiar mai mult), cu blocarea până la supraaglomerare a spaţiilor, personalului medical, mediu şi de transport).

8. Constatăm munca de Sisif a celor de la ambulanţă (685 de cazuri transportate, deşi nu sunt menţionate cazurile duse la Neurochirurgie sau alte spitale), în schimb, nu remarcăm date despre EPA - SMURD -măcar pentru comparaţie.

9. Suntem încântaţi că DSP-ul face statistici în urma raportărilor pe care suntem obligaţi să le facem zilnic, dar am fi preferat să găsească soluţii la problema domnului Lăzărescu.

10. Vă reamintim că noua clădire din Copou proiectată şi realizată în proporţie de 90% ca spital de urgenţe este finalizată şi doar temporizarea inaugurării ei face ca aceşti pacienţi să se plimbe între spitale.

Ne întrebăm cine răspunde pentru viaţa lor!