Parliamentary debates

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Barbu Piţigoi.

Da. Nu vă cheamă Barbu Piţigoi?

Domnul Barbu Piţigoi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

O declaraţie surpriză a fost pronunţată în seara zilei de 1 noiembrie 1999 de la microfonul Camerei Deputaţilor. În cadrul dezbaterilor purtate la Legea referitoare la acordarea unor drepturi fostului Rege Mihai I, alături de ceilalţi şefi ai statului român, aflaţi în viaţă, un distins coleg s-a referit la unele momente din viaţa acestuia şi, implicit, din trecutul nostru istoric, mistificând realitatea istorică, lucru impardonabil pentru poziţia sa socială de profesor la o prestigioasă instituţie universitară, om de cultură şi cunoscător al evenimentelor, în calitatea sa de trăitor al acelor vremuri.

Susţinea, distinsul nostru coleg, că "Mihai de Hohenzollern a angrenat ţara într-un război criminal împotriva Uniunii Sovietice, alături de Germania, de care era atras de originea sa, iar mai târziu a pactizat cu Blocul Partidelor Democrate, dominat de comunişti, acceptând, în baza prerogativelor constituţionale, la legalizarea Parlamentului rezultat ca urmare a vicierii rezultatelor alegerilor din 19 noiembrie 1945" şi a încheiat, distinsul deputat P.D.S.R. amintind că "... Mihai I de Hohenzollern a fost decorat de Hitler şi de Stalin".

Nu cunosc actul decorării fostului monarh de către Hitler, domnul profesor are mai multe informaţii asupra realităţilor româno-germane din timpul celui de-al doilea război mondial, dar ştiu că decoraţia sovietică a fost acordată pentru curajul de care a dat dovadă în înfăptuirea actului de la 23 august 1944, care a dus la salvarea a zeci sau poate sute de mii de vieţi omeneşti, prin scurtarea cu peste 6 luni a ostitilităţilor şi care s-ar fi purtat pe teritoriul României, cu consecinţe incalculabile pentru destinul ţării noastre.

Să fi uitat domnul deputat semnificaţia decorării şi să fi reţinut numai actul în sine, insinuând că ar fi făcut pact cu cuceritorul, într-un act de trădare naţională? Greu de acceptat o astfel de interpretare din partea unui profesor universitar.

Oare să nu fi înţeles distinsul nostru coleg că armata română a luptat nu împotriva Rusiei, ci a bolşevismului, responsabil de crime împotriva umanităţii, prin asasinarea în gulagurile de exterminare a peste 100 milioane de oameni, un genocid fără precedent în istorie, condamnat de istorie şi de oameni, şi înfăptuit de un partid iresponsabil, care a făcut prozeliţi în toată lumea, inclusiv în România – P.C.R.-ul cunoscut – din care şi domnia sa a făcut parte, cu toate avantajele ce au decurs pentru sine din această apartenenţă.

Vă aduc aminte, domnule profesor, că Regele Mihai I a fost izgonit din ţară de aceiaşi tirani care l-au decorat şi că abdicarea s-a făcut sub ameninţarea uciderii a 1.000 de studenţi, arestaţi de comunişti. Probabil că nu eraţi ameninţat în acele momente, dumneavoastră nefiind printre cei 1.000 de studenţi arestaţi.

Cum spuneam, domnule profesor, personal am avut întotdeauna o stimă şi un respect pentru persoana dumneavoastră şi, dacă aş avea credinţa că declaraţia dumneavoastră izvorăşte din convingerile pe care le aveţi şi că la mijloc n-ar fi altceva decât o sarcină de partid, aş regreta că nu sunteţi cel pe care mi l-am imaginat. Pentru că nu se poate, ca bun român ce sunteţi, să nu ştiţi că România modernă, România Mare şi România democrată şi prosperă de până la dictaturi a fost făcută de regi, de regii săi, cărora trebuie să le purtăm recunoştinţă.

Vă mulţumesc. (Vociferări în partea stângă a sălii de şedinţă.)

O voce din stânga:

La probleme economice nu se pricepe!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Cu aceasta, prima parte a şedinţei noastre s-a încheiat.