Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Îl invit pe domnul deputat Ioan Timiş.

Va urma doamna deputat Constanţa Popa.

Domnul Ioan Timiş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Un sondaj de opinie, realizat cu câteva zile în urmă de prestigioasa Agenţie Reuter, relevă faptul că atât România, cât şi Bulgaria au şanse reale să se alăture Uniunii Europene în 2007, conform agendei convenite în cadrul Consiliului European de Iarnă, de la Bruxelles.

Faptul în sine, dincolo de dimensiunea jurnalistică remarcabilă, conferită de apariţia pe fluxul de ştiri al cunoscutei Reuter, este plin de semnificaţii. Din câte cunosc, nu multe au fost cazurile anterioare, în care mass-media internaţională să fie obiectivă când relatează despre o situaţie privind România.

Este adevărat că în sondajul menţionat, Bulgaria este creditată cu 75% şanse de aderare, în comparaţie doar cu cele 63% ale României, dar asta este cu totul altă problemă. Explicaţia o dau tot analiştii de la Reuter: în vreme ce Bulgaria a fost lăudată pentru progresele importante în direcţia aderării în 2007, România s-a dovedit mai înceată în privinţa adoptării reformelor vitale.

Cu toate acestea, se pare că lucrurile ţin să reintre în normal, după şocul declaraţiilor-bombă ale parlamentarilor europeni Arie Oostandler şi Emma Nicholson, ultimul chiar raportorul pentru România, în care aceştia se pronunţau cât se poate de clar pentru suspendarea negocierilor ţării noastre cu Uniunea.

În ultimul moment, însă, a intervenit o modificare profundă: raportoarea Emma Nicholson şi deputatul Arie Oostandler au renunţat să ceară suspendarea negocierilor, având în vedere că această idee a fost respinsă, practic, de toate grupurile parlamentare. În schimb, cei doi au cerut ca strategia de aderare să fie reorientată, pentru a ajuta cu prioritate România în edificarea statului de drept.

Majoritatea amendamentelor cer Guvernului român să acţioneze cu prioritate în trei direcţii: combaterea corupţiei, reforma justiţiei în sensul asigurării independenţei faţă de factorul politic şi reglementarea situaţiei copiilor instituţionalizaţi.

Eurodeputaţii au cerut, de asemenea, întărirea rolului Parlamentului în procesul legislativ şi decizional. Un capitol asupra căruia s-a insistat foarte mult a fost cel privind asigurarea libertăţii presei.

Consider că o eventuală suspendare a negocierilor cu România, dacă amendamentul Nicholson şi Oostandler s-ar fi adoptat, ar fi fost fatală pentru noi, în contextul în care Comisia Europeană a adoptat deja bugetul comunitar pentru perioada 2007-2013, când debutează un nou exerciţiu bugetar.

Acesta a fost realizat într-o variantă extrem de optimistă, în utilizarea fondurilor fiind prinse atât România, cât şi Bulgaria. Una este să beneficiezi de acest exerciţiu bugetar, ca membru plin al Uniunii, şi alta ca stat candidat.

Dincolo de problema financiară foarte importantă, desigur, întrucât de ea depinde direct standardul de viaţă al românilor, alte şi alte neajunsuri, pe care acum le resimţim din plin, ar continua să se manifeste în viaţa noastră de zi cu zi: dreptul de a călători şi munci liber prin toată Europa ne-ar fi fost în continuare refuzat, inflaţia nu s-ar putea reduce, şi în consecinţă am rămâne tot departe de zona Euro, întreprinderile ineficiente vor continua să beneficieze, în lipsa unei privatizări responsabile, de fonduri importante de la buget, care să afecteze echilibrul bugetar.

Altfel spus, vom continua să existăm într-o zonă a continentului în care nu se întâmplă nimic. În mod cert, nu acolo este locul nostru. Chiar dacă Raportul de Ţară, din 5 noiembrie anul trecut, aducea vestea proastă că statutul de economie de piaţă funcţională se lasă aşteptat, nici o clipă nu s-a pus, până acum trei-patru săptămâni, problema declarării, a suspendării sau reorientării calendarului de negocieri. Cu atât mai mult, a luat prin surprindere solicitarea celor doi parlamentari europeni. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.