Parliamentary debates

Domnul Liviu Bogdan Ciucă:

"România intoleranţei"

În mai puţin de 250 de zile vom face "pasul european''. Urmează să ne integrăm în Europa. O Europă unită, o Europă în care fiecare stat este minoritar, o Europă în care toleranţa reprezintă o stare de spirit normală, firească, o stare de spirit asumată natural şi decent.

Ne integrăm înverzind steguleţele roşii din Rapoartele de monitorizare, ne integrăm aliniindu-ne preţurile cu cele practicate în Europa, ne integrăm aliniindu-ne la standardele europene pe domenii, ne integrăm neacceptând reducerile de taxe practicate în Europa, ne integrăm promovând în mod natural, firesc o intoleranţă faţă de toţi şi toate, faţă de aproape toţi şi aproape toate.

O intoleranţă strigată, promovată, distribuită obsesiv şi consistent la radio, la TV, în presa scrisă, în Parlament şi pe stradă. O intoleranţă asumată natural. Intoleranţa pe strada între şoferii de taxi, care îşi iau unii altora clienţii, intoleranţa dintre posesorul maşinii sport roşii, care nervos claxonează bătrânica ce eliberează cu greu trecerea de pietoni, intoleranţa între cei ce formează coada de la raionul de reduceri, intoleranţa dintre Steaua şi Dinamo, intoleranţa dintre galeriile echipelor de fotbal, dintre patronate şi sindicate, intoleranţa dintre pensionari şi Guvern, dintre Turianu şi Ticu Dumitrescu, dintre Putere şi Opoziţie, intoleranţa dintre partidele aflate în Alianţă sau aflate în Coaliţia de guvernare, intoleranţa dintre Cotroceni şi Victoria, dintre Băsescu şi Tăriceanu, dintre Preşedinte şi Guvern, intoleranţa dintre electorat şi clasa politică.

Suntem toleranţi cu investiţiile străine, dar suntem intoleranţi cu capitalul autohton; suntem toleranţi cu cetăţenii străini, dar suntem intoleranţi cu cetăţeanul român; suntem toleranţi cu investiţiile costisitoare şi netransparente, dar suntem intoleranţi cu punctul de pensie; suntem toleranţi cu marile companii multinaţionale, dar suntem intoleranţi cu micul investitor.

O intoleranţă prezentă în toate, o intoleranţă promovată ca şi calitate necesară pentru a te realiza, pentru a promova, pentru a te realiza. O intoleranţa promovată de "sus" de o parte a "liderilor de opinie", de "modele", o intoleranţă "promovată exemplar". O intoleranţă la care trebuie să renunţăm, să renunţăm din convingere, din necesitate, din respect unii pentru ceilalţi, din respect pentru "Europa" şi "spiritul european".

Va trebui să realizăm că integrarea se face în Europa în "spirit european" şi nu în Europa în "spirit dâmboviţean". Va trebui să fim mai toleranţi; toleranţi unii cu alţii şi înainte şi după 1 ianuarie 2007; să fim mai toleranţi în sensul bun şi profund, natural şi firesc. Să fim toleranţi în"spiritul european" necesar integrării într-o Europă în care, de fapt, ne aflam dintotdeauna.