Parliamentary debates

Doamna Daniela Popa:

Grupul parlamentar al PD-L, invit la microfon, în ordinea înscrierii domnilor deputaţi la grupul parlamentar, pe domnul deputat Adrian Florescu.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Adrian Florescu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică are ca obiect industria chimică din România.

Aşa cum ştim cu toţii, traversăm o perioadă de criză care afectează tot mai multe domenii, în special cel economic şi industrial. Direct afectate sunt şi combinatele chimice, a căror situaţie este din ce în ce mai grea.

Astfel, lucrătorii din industria îngrăşămintelor chimice au început să facă presiuni pentru ca Guvernul să aplice măsuri care să le menţină locurile de muncă, în contextul crizei economice ce se manifestă în toată lumea. O măsură de compromis a fost aceea de a acorda subvenţii agricultorilor, principalii beneficiari ai produselor lor, dar condiţionat, banii daţi să fie folosiţi numai pentru cumpărarea de îngrăşăminte chimice. La începutul anului, Ministerul Agriculturii a semnat un acord cu preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Chimie şi Petrochimie (FSLCP), prin care se angaja să conlucreze cu Ministerul Economiei şi Ministerul Finanţelor Publice pentru emiterea în regim de urgenţă a unui act normativ prin care fermierii care au culturi agricole înfiinţate, să poată beneficia de o subvenţie de 400 de lei la hectar pentru achiziţionarea de îngrăşăminte chimice.

Prima versiune de subvenţie elaborată de Ministerul Agriculturii nu a fost agreată de către Comisia Europeană, fiind considerată ajutor de stat. Acesta a pregătit o nouă versiune, prin care se introducea sprijinirea ţăranilor numai prin achiziţia de îngrăşăminte chimice.

Ministerul Agriculturii a declarat că se preconizează alocarea a 1,008 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că subvenţia pe hectar va fi de 360 lei. Nici această variantă nu a putut fi adoptată din cauza legislaţiei Uniunii Europene.

Din cauza nealocării acestor subvenţii, combinatele chimice au rămas cu cantităţi mari de îngrăşăminte pe stoc, neexistând piaţă pentru valorificarea acestor produse. S-a creat un blocaj financiar, ale cărui efecte vor deveni dramatice: din cauza costurilor mari pentru înfiinţarea culturilor, tot mai mulţi agricultori vor renunţa la această îndeletnicire, într-un judeţ eminamente agrar, cum este Teleormanul.

Ca parlamentar al României, deputat de Teleorman, nu pot asista indiferent la un dezastru socio-economic pe cale să se producă.

Unul dintre combinatele afectate de situaţia actuală este cel de la Turnu Măgurele, judeţul Teleorman, la care activitatea de producţie este sistată încă din 30 martie 2009. Începând de ieri, 4 mai 2009, aproximativ 750 de angajaţi din totalul de 1072 ai societăţii au fost disponibilizaţi. Potrivit contractului colectiv de muncă, fiecare dintre aceştia urmează să primească o sumă de bani echivalentă cu 4 salarii medii nete pe societate.

Nu mai puţin gravă este situaţia la Combinatul Azomureş, care îşi va restrânge activitatea de producţie la jumătate din capacitate, urmând să funcţioneze cu o singură instalaţie de amoniac şi să oprească în întregime secţia de îngrăşăminte complexe. În funcţie de condiţiile economice viitoare, conducerea acestuia ar putea lua în considerare prelungirea perioadei de şomaj tehnic în care au fost trimişi circa 170 de salariaţi din totalul de 2630 ai societăţii în perioada 13-30 aprilie, sau chiar disponibilitatea unora dintre angajaţi.

Aceasta fiind situaţia, consider că Ministerul Agriculturii ar trebui să adopte o nouă viziune asupra soluţionării crizei, pentru ca aceste îngrăşăminte produse de combinatele româneşti să ajungă la agricultori, salvându-le totodată, şi să fie în acelaşi timp în concordanţă cu legislaţia europeană, lucru care ar rezolva o mare parte din probleme.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.