Vasile Filip Soporan
Vasile Filip Soporan

Sittings of the Chamber of Deputies of September 22, 2009

  • Abstract of the sittings
  • Full-text of the sittings
  • Published in Monitorul Oficial no.116/2009
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Sittings of the Chamber of Deputies of September 22, 2009

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.21 Vasile Filip Soporan - declaraţie politică intitulată "Ce dorim? Funcţii sau poziţii reale, pentru dezvoltarea României";

 

Doamna Daniela Popa:

  ................................................
Video in format Flash/IOS

Din partea aceluiaşi grup parlamentar, respectiv Grupul parlamentar al PSD+PC, invit la microfon pe domnul Vasile Filip Soporan.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS

Domnul Vasile Filip Soporan:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Doresc să prezint declaraţia politică "Ce dorim? Funcţii sau poziţii reale pentru dezvoltarea României".

Ne pregătim pentru un nou examen. Examen care urmează să desemneze câştigătorul şi conducătorul pentru următorii cinci ani.

Apare o întrebare care ar trebui să fundamenteze mesajele şi programele care urmează a fi stabilite în perioada următoare. Care este situaţia adevărată? Situaţia reală ne arată faptul că starea României se neglijează, se uită că datoria guvernamentală va ajunge la sfârşitul lui 2009 la 50,7 miliarde lei, iar creditele care trebuie plătite către exterior vor totaliza 6,6 miliarde, că importurile la carne de vită pe primele 5 luni ale anului au fost de 11 ori mai mari decât exporturile, în situaţia în care România are într-o posibilă utilizare 2,1 milioane hectare de păşuni şi pajişti alpine, că producţia combinatelor siderurgice a fost doar de 25% din producţia anului 2008 pe acelaşi interval. Practic, asistăm la o prăbuşire a producţiei de oţel brut la principalele combinate metalurgice.

În acelaşi timp, PETROM a încheiat primul semestru cu un profit în scădere cu 44,5% faţă de valoarea din aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu venituri cu 30,6% mai mici.

Toate aceste exemple demonstrează faptul că România se prăbuşeşte, iar eforturile de redresare sunt palide şi ineficiente.

Din situaţiile amintite, doresc să mă opresc, datorită dramatismului situaţiei şi ponderii populaţiei incluse în acest proces, asupra problemelor existente în agricultură.

În prezent, exploataţiile de subexistenţă deţin 45,24% din totalul suprafeţei agricole utilizate, exploataţiile de semisubexistenţă utilizează 13,76%, iar exploataţiile comerciale - 41%.

Din numărul total de 4.256.000 exploataţii agricole, un procent de 90,96% îl reprezintă exploataţiile de subextisenţă, 7,55% - exploataţiile de semisubexistenţă şi 1,49% este reprezentat de exploataţiile comerciale.

Conform acestor date, - datele fiind cele susţinute de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale -, pentru exploataţiile comerciale avem o suprafaţă de 88 de hectare pe exploataţie, iar pentru exploataţiile de subexistenţă şi semisubexistenţă, o suprafaţă de două hectare pe exploataţie.

La această situaţie se adaugă câteva elemente care sunt neglijate.

Printre cele mai importante aş aminti faptul că principiul concurenţial a devenit o realitate şi creează mari probleme fermierilor români, care nu sunt la fel de competitivi ca cei din Uniunea Europeană.

Lipsa de competitivitate este determinată de dotarea tehnică mult mai slabă, inexistentă în unele domenii, de cunoştinţele agricole neactualizate, de subvenţiile pe hectar la 25% faţă de cât primesc ţările din vestul Europei.

Situaţia se va agrava prin faptul că, începând cu 1 ianuarie 2010, se va abroga subvenţia de calitate pe litrul de lapte, respectiv 30 de bani pe litrul de lapte, ceea ce reprezintă 30% din preţul total al laptelui.

Impactul va fi major şi vom asista la o scădere semnificativă a veniturilor din sector, producându-se, astfel, mari probleme fermierilor, care au în acest moment preţul la litrul de lapte cu 40% mai mic decât cel din ianuarie 2008.

La întrebarea iniţială, trebuie formulată o altă întrebare: ce este de făcut?

Din discuţiile purtate cu fermierii care au investit şi resurse financiare şi muncă, din zona Colegiului Câmpia Turzii, s-au formulat câteva propuneri pe care le aduc la cunoştinţa ministrului agriculturii: comasarea terenurilor în parcele care să permită eficientizarea muncii, încurajarea celor care fac performanţă şi penalizarea celor care utilizează 50% din suprafaţa agricolă a României la randamente specifice începutului de secol XX; subvenţie mărită pentru terenul lucrat şi micşorată sau anulată pentru terenurile nelucrate, proiectarea unor modalităţi de stabilire a preţului minim garantat pentru cereale, lapte şi carne.

Având în vedere protestele fermierilor din 8 state europene, care au încetat livrările de lapte către procesatori, în semn de protest faţă de scăderea dramatică a preţurilor, solicit primului-ministru un punct de vedere al Guvernului faţă de solicitarea greviştilor de rezolvare a problemei de bază şi de reducere a cotelor, astfel încât producătorii să-şi poată acoperi cheltuielile.

Renunţarea poate fi o soluţie, dar nu pentru România şi nu pentru depăşirea situaţiei dramatice în care ne găsim.

Lipsa de reacţie a autorităţilor poate fi interpretată ca renunţare sau ca lipsă de interes şi respect faţă de rezolvarea problemelor vitale pe care le avem sau ca nepricepere majoră într-un domeniu în care dorim să obţinem poziţia de comisar în noua structură a comisiei, care se clădeşte în acest moment.

Până la urmă, mă întreb şi vă întreb: ce dorim? Funcţii, sau poziţii reale, care să vină cu adevărat în sprijinul dezvoltării României?

Răspunsul este simplu: să vedem dacă şi acţiunea sau acţiunile vor fi la fel de simple.

Vă mulţumesc.

Video in format Flash/IOS

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.