Parliamentary debates

Domnul Dan Mihai Marian:

PSD a utilizat protecţia socială pentru a-şi urmări propriile interese electorale şi de clientelism politic

Recent, în mass-media din judeţul Vaslui, au apărut o serie de acuze ale unor lideri locali ai PSD cu privire la modul în care Guvernul Tăriceanu înţelege să facă protecţie şi asistenţă socială. De pildă, primarul din Bârlad, confruntat cu cetăţenii care solicită acordarea venitului minim garantat (conform Legii nr. 416/ 2001), le spune acestora că nu le poate onora cererile, deoarece actuala guvernare, de factură liberală, "nu agreează protecţia socială sub forma ajutoarelor băneşti directe". Astfel de răspunsuri nu fac altceva decât să întreţină o stare de dezinformare şi de confuzie în rândul cetăţenilor, cu consecinţe grave pe termen lung, nu numai în plan socio-economic, ci şi în cel al mentalităţii colective.

Profit de această situaţie pentru a răspunde tuturor celor care, din neştiinţă sau rea intenţie, acuză din principiu orice guvernare de dreapta ca fiind mai puţin preocupată de protecţia socială a persoanelor aflate în nevoie. Domnilor colegi de la PSD, principala explicaţie a acestei situaţii nu trebuie căutată în principiile şi natura doctrinei liberale, ci în maniera specifică în care Guvernul Tăriceanu înţelege să facă protecţie socială!

Preocupat de cheltuirea chibzuită a banului public şi de prioritizarea solicitărilor sociale, Guvernul Tăriceanu porneşte de la analiza situaţiilor concrete în care se află persoanele aflate în nevoie. România nu a ajuns în momentul de faţă la un nivel de bunăstare asemănător statelor europene din anii '60 (perioada de înflorire a welfare state-ului), încât să-şi permită acordarea de ajutoare şi beneficii sociale generoase indiferent de nevoile reale ale celor care le solicită. Orice politică socială raţională sau, viziunea liberală asupra politicii sociale în România, trebuie să pornească de la următoarele principii:

Să se promoveze politici sociale active care să stimuleze capacitatea cetăţenilor de a-şi produce resursele necesare traiului, iniţiativa privată, investiţiile care produc capacităţi de producţie şi locuri de muncă necesare absorbţiei populaţiei active fără ocupaţie. Intervenţia statului cu scopul de a-i ajuta pe cei care se află în nevoie nu trebuie să producă dependenţă de serviciile sociale şi ajutorul temporar oferit.

Să se promoveze politici sociale bazate pe testarea mijloacelor şi resurselor celor care se află în nevoie. În condiţiile unui buget de austeritate trebuie identificate acele probleme sociale stringente, a căror rezolvare nu mai suferă amânare: copiii instituţionalizaţi, bătrânii, rezolvarea crizei în care se află sistemul sanitar, finanţarea sistemului de pensii de stat etc.

Să se promoveze politici sociale preventive, care să trateze cauzele problemelor sociale, şi nu efectele generate de acestea.

În guvernarea precedentă, protecţia socială a fost concepută mai mult ca un instrument al strategiilor electorale decât al politicilor de dezvoltare socială şi economică. Interesele electorale şi de clientelism politic au transformat protecţia socială dintr-un instrument cu caracter stimulativ, într-un instrument de tip egalitaro-colectivist cu scopul de a menţine în stare de dependenţă faţă de suportul statului a unui număr cât mai mare de cetăţeni.

În felul acesta, PSD a putut să manevreze segmentele sociale aflate în dificultate şi să le exploateze în beneficiul capitalului său electoral. În momentul de faţă, acelaşi PSD dezinformează cetăţenii cum că datorită orientării liberale a actualei guvernări nu pot beneficia de asistenţă şi protecţie socială. Prin urmare, problema acelor primari ai PSD este nu lipsa resurselor financiare datorită politicilor liberale ale actualei guvernării, ci imposibilitatea de a controla şi manipula mase largi de cetăţeni prin instrumentele furnizate de protecţia socială.

Guvernul Tăriceanu intenţionează să modifice Legea 416/ 2001 privind venitul minim garantat prin adăugarea unor responsabilităţi suplimentare primarilor în monitorizarea şi controlul situaţiei socio-economice a beneficiarilor acestei legi.

Guvernul Tăriceanu înţelege protecţia socială în mod activ, în sensul construirii unui mediu economic favorizant acumulării de capital şi iniţiativei antreprenoriale, capabil nu numai să acorde protecţie prin crearea de noi locuri de muncă, ci şi prin stimularea interesului cetăţeanului de a ieşi de sub tutela statului.