Parliamentary debates

Domnul Daniel Buda:

"Este PSD arbitru?"

Suntem în faţa unui an electoral extreme de dificil. Cu toţii ne întrebăm ce va urma, cine cu cine şi mai ales "de ce"?

În jurul unui partid se fac cele mai multe jocuri. Cine este mai bun decat celalalt? Cine ar fi arbitru decisiv al scenei politice? Ar putea fi PSD un astfel de arbitru? Cu siguranţă, nu.

Ceea ce se întâmplă în PSD de la alegeri şi până în prezent nu arată decât faptul ca nu mai există nici o viziune unitară a celor care îl conduc în prezent.

Iată o caracterizare de moment a PSD-ului, partidul care, cu Mircea Geoana în frunte, nu reuşeşte să facă decât figuraţie pe scena politică.

Nu trebuie sa ne grăbim sa tragem concluzii negative judecând la suprafaţă însă, ci trebuie să înţelegem faptul ca PSD-ul se află într-o poziţie extrem de dificilă, de fapt, am putea spune că de ceva vreme face un fel de echilibristică ce nu provoacă decât ilaritate şi nicidecum suspans.

Pe de o parte are un preşedinte a cărui dorinţă de a ocupa o funcţie de conducere este de domeniul fantasticului, pe de alta există vechile relicve ale partidului care se încăpăţânează să reziste, deşi orice sondaj de opinie corect facut le arată negru pe alb că în afară de câţiva pesionari nostalgici din zonele rurale nu mai au nici un suport electoral, iar ideile lor politice ar putea fi privite cu indulgenţă doar dacă am fi în "glorioşii ani '50".

Astfel, PSD-ul "a reuşit" sa jongleze şi să aibă o poziţie deloc de invidiat din punctul de vedere politic: ba a încearcat să intre la guvernare impins de preşedintele său, ba a dorit să ramână în opoziţie împins de vechea gardă, care încearcă să plătească acum poliţele vechi pentru noua conducere a partidului. Cert este că, până acum, nici una din taberele din interiorul partidului nu a avut câştig de cauză, nefiind în stare decât de bâlbâieli politice fără nici un fel de consistenţă.

Ultimele alegeri au arătat clar că PSD-ul are din ce în ce mai puţini susţinători, iar mare parte din conducere au înţeles acest lucru.

Ca urmare, cei noi poate vor încearca din nou să profite de pe urma slabei susţineri a PNL-ului şi să intre la guvernare, acum cât mai au aceasta sustinere; cei din vechea gardă vor să intre într-o opoziţie fermă pentru a încerca să salveze pe ultima sută de metri imaginea partidului.

Chiar daca PSD-ul de acum nu se mai bucură de susţinerea avută în urmă cu câţiva ani, se pune întrebarea dacă acesta poate face încă jocurile, fiind în stare sa încline balanţa în favoarea oricărei formaţiuni politice cu care se va alia, iar cei aflaţi la conducere în acest moment sunt conştienţi de acest lucru.

PSD-ul va juca cel mult rolul unui partid aflat în situaţia de a alege o formaţiune politică cu care să se alieze pentru a intra la guvernare, având oarecum rolul unui arbitru. Un arbitru slab şi nepregătit al scenei politice, care nu poate face faţă unui "meci" electoral în 2008. Nepregătit atât din punctul de vedere fizic şi mental, cât şi moral.