Parliamentary debates

Doamna Sonia-Maria Drăghici:

"Sănătatea în momente de criză economică"

Organizaţia mondială a Sănătăţii celebrează, în fiecare an, pe 7 aprilie Ziua mondială a Sănătăţii. În 2009, ziua este dedicată temei "Salvaţi vieţi. Faceţi spitalele sigure în urgenţe". Tema este generoasă, cuprinzând măsuri necesare în contextul a tot ce înseamnă nu numai urgenţe spitaliceşti, dar şi situaţii de dezastre şi criză.

Criza economică mondială se suprapune peste factori naturali, biologici, tehnologici şi sociali care privează populaţia de accesul la serviciile de sănătate preventive sau curative. OMS realizează diferenţele enorme dintre ţări şi areale geografice privind asistenţa de urgenţă, care conduc de fapt la şanse scăzute de salvare a vieţii.

Recesiunea economică îi determină pe oameni să-şi neglijeze sănătatea şi să ignore măsurile de prevenire a unor boli. Această situaţie este valabilă şi pentru România. Reprezentanţii OMS avertizează că există riscul blocării sistemelor publice de sănătate, supraaglomerate şi slab finanţate.

Actualul context economic global ar putea determina o creştere importantă a cazurilor de boli mintale şi a consumului de tutun şi alcool. Tutunul ar putea ucide un miliard de persoane în acest secol. În secolul al XX-lea, peste o sută de milioane de decese au fost cauzate de tutun, iar până în 2030 peste opt milioane de oameni vor muri anual în cazul în care măsurile de combatere a consumului de tutun nu vor fi eficiente. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a propus o serie de strategii pentru a-i ajuta pe oameni să renunţe la fumat. Printre acestea se numără avertizările privind riscurile fumatului, interzicerea reclamelor la tutun şi creşterea taxelor pentru aceste produse.

În cadrul crizei economice, şomerii, emigranţii şi persoanele cu handicap sau cele care au suferit abuzuri sunt cele mai predispuse la depresie. Condiţiile de muncă joacă un rol important în sănătatea mintală a populaţiei, alimentează stresul, contribuie la apariţia tulburărilor mintale şi determină lucrătorii să solicite pensionarea anticipată sau pensionarea pe caz de invaliditate. Şomajul şi lipsa unei siguranţe financiare sunt alţi doi factori care pot dezechilibra pe plan mental. Stresul contribuie şi la creşterea deceselor prin accidente de muncă sau rutiere. În următorii 20 de ani se estimează că pe plan mondial numărul deceselor rezultate în urma accidentelor rutiere se va dubla, ajungând la 2,4 milioane.

În anul 2030, aproape un sfert dintre decese vor fi cauzate de cancer, maladii cardiovasculare şi accidente rutiere. Studiile arată că 7,4 milioane de oameni vor muri de cancer până în 2014, iar în 2030 numărul lor va ajunge la 12 milioane. La nivel global, maladiile cardiovasculare vor ucide peste 23 de milioane de oameni.

Stresul în exces conduce la o îmbătrânire prematură a inimii comparativ cu restul organismului. Stresul, la care se adaugă obiceiurile alimentare nesănătoase, consumul de alcool şi de tutun, dar şi viaţa sedentară, reprezintă o adevărată "bombă cu ceas" pentru sănătatea indivizilor în contextul economic actual.

Criza economică afectează şi resursele umane din domeniul sanitar. Un clasament al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că România se află pe locul 33 din cele 35 luate în calcul, cu 2 medici la mia de pacienţi. În Uniunea Europeană, media de doctori la mia de locuitori este de 3,3.

Migraţia medicilor este un fenomen cu care se confruntă toate ţările din Europa Centrală şi de Sud-Est. Este vorba despre statele din fostul bloc comunist, care au aderat recent la Uniunea Europeană, printre care şi ţara noastră. De aici, medicii pleacă în principal din cauza salariilor mai mici. Se realizează un deficit de doctori în anumite specialităţi. În general, cele mai afectate specialităţi, cu cel mai mare deficit de doctori, sunt anestezia-terapia intensivă şi medicina de urgenţă. Personalul medical vrea să plece să lucreze în străinătate nu numai din considerente financiare, ci şi pentru că acolo şi-ar putea clădi o carieră mult mai solidă.

Criza, prin urmare, reprezintă o ameninţare majoră pentru sănătate şi sistemele de protecţie socială din România. Depăşirea crizei va necesita coordonarea eforturilor umane şi a investiţiilor materiale în sănătate, cu măsuri guvernamentale punctuale.