Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of May 20, 2003
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.62/2003
| You are here:: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of May 20, 2003 |
Sittings of the Chamber of Deputies of May 20, 2003
| 1. | Intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.23 | Eugen Gheorghe Nicolăescu - o abordare politică a introducerii taxei radio-tv; | ![]() |
||
|
Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu: Taxa pentru radio şi televiziune a creat agitaţie puternică în mediul social, dar şi în cel politic, concomitent cu trezirea din amorţeală a conducerii televiziunii naţionale. La început, am crezut că lupta preşedintelui Radiodifuziunii pentru a crea o imagine pozitivă, ca urmare a introducerii a noii taxe aferente susţinerii funcţionării celor două instituţii publice de media, avea ca scop şi acoperirea deficitului de încredere de care suferă televiziunea publică. Ulterior, am înţeles că televiziunea publică, prin conducerea ei, continua să creadă că este mare şi tare şi că poate face orice fără să-i pese de ceea ce cred oamenii, exersând mulţi ani propaganda şi demagogia. Între timp, partidele de opoziţie au reacţionat la creşterea fiscalităţii, a obligaţiilor privind o nouă taxă pusă în cârca cetăţenilor şi firmelor, observând că noul bir se adresează tuturor cetăţenilor, tuturor companiilor indiferent dacă posedă sau nu aparate de radio şi de televiziune. S-a înţeles că aceste partide sunt împotriva societăţilor naţionale de radio şi televiziune, când de fapt protestul era îndreptat către două instituţii, dar mai ales a televiziunii naţionale, care a excelat prin servilism fără margini faţă de putere. Să nu se uite că anul trecut P.S.D. şi Guvernul lui Adrian Năstase au schimbat conducerile celor două instituţii publice de media, dată de la care manipularea, dezinformarea, intoxicarea, cenzurarea opoziţiei au devenit reguli în politica editorială. La televiziunea naţională, opoziţia există numai ca să sporească imaginea puterii, prezenţa opoziţiei este folosită ca pretexte pentru a preamări realizările epocii de aur pesediste, pentru a denatura adevărul, pentru a propăvădui către cetăţeni o politică editorială deşănţată şi iresponsabilă. Maşina de propagandă a puterii a devenit televiziunea publică, unde ordinea ştirilor este dictată de la Palatul Victoria sau de secretarul general al P.S.D. pentru a nu slăbi vigilenţa şi a picura moment de moment diversiunea potentaţilor zilei. Apreciez că libertatea de exprimare este grav afectată şi participăm la introducerea brutală a cenzurii şi de aceea nu poate fi acceptată o taxă care slujeşte exclusiv propagandei P.S.D. Strategia P.S.D. este încâlcită, dar după analize serioase şi evaluarea implicaţiilor, ea poate fi descifrată: cumpărarea organizaţiilor sindicale din radio şi televiziune care prin sumele încasate din noua taxă li se poate promite creşterea salariilor şi acordarea altor drepturi salariaţilor; asigurarea unor condiţii de muncă şi finanţarea unor lucrări noi de infrastructură, de logistică care pot crea sentimente pozitive jurnaliştilor din instituţie; pregătirea psihologică insidioasă a personalului celor două instituţii care nu va mai reacţiona la manipulările grosolane din viitoarele campanii electorale, cu efecte garantate pentru partidul de guvernământ. În acest mod, democraţia este afectată grav, libertatea alegerilor nu mai este garantată, iar orice revoltă ulterioară poate fi uşor demontată şi greu de susţinut. De aceea, consider că taxa radio-tv trebuie regândită în condiţii acceptabile şi suportabile, cu o pregătire corespunzătoare, după o dezbatere largă. În acelaşi timp, ar fi mult mai uşor de acceptat dacă cele două instituţii publice ar fi conduse de reprezentanţi ai opoziţiei pe mandatul actualei puteri şi invers, ceea ce ar crea certitudinea unei independenţe editoriale şi unei obiectivităţi care ar permite cetăţenilor agrearea sistemului de finanţare prin contribuţii proprii. Oamenii nu mai pot fi mult timp minţiţi, aceştia au început să sesizeze când sunt supuşi propagandei şi exerciţiilor de imagine. Reacţia televiziunii naţionale din seara de 19 mai 2003 este o mostră crasă de lipsă de profesionalism, de diversiune oribilă şi jenantă, prezentând puncte de vedere care susţin puterea sau oameni care cred în idei valoroase şi cu experienţe interesante în ţările lor, dar aplicate în România înseamnă altceva. Dacă nu se va înţelege că o parte din reacţia negativă are drept cauze taxe prea mari pentru actuala sărăcie lucie în care se zbat cetăţenii acestei ţări, precum şi neîncrederea acestora în modul în care are loc informarea nu se vor putea linişti tensiunile create în societatea românească. P.S.D. trebuie să renunţe să mai agreseze poporul român şi să adopte o atitudine de respect faţă de contribuabili şi pe banii acestora să nu mai mintă, iar după îndeplinirea acestor condiţii situaţiile pot fi discutate, înţelese şi soluţionate. Sunt printre primii care doresc ca cele două instituţii publice de media să fie echidistante politic, obiective şi independente pentru o informare corectă a cetăţenilor, dar şi asigurării unor locuri de muncă bine plătite tocmai pentru a îndepărta tentaţiile, a unor condiţii tehnice corespunzătoare. Sper că se va înţelege că nu se poate accepta ca pe banii noştri să fim manipulaţi, să ni se prezinte imagini idilice despre o ţară care se zbate în sărăcie, unde corupţia instituţionalizată sărăceşte tot ce-i stă în cale, unde drepturile cetăţenilor sunt tratate diferenţiat, iar reprezentanţii puterii sunt prezentaţi ca având totdeauna dreptate şi că sunt singurii care există în viaţa social-politică din România. |



