Dezső-Kálmán Becsek-Garda
Dezső-Kálmán Becsek-Garda

Sittings of the Chamber of Deputies of December 2, 2003

Sittings of the Chamber of Deputies of December 2, 2003

  1. Intervenţii ale deputaţilor:
  1.23 Becsek-Garda Dezideriu Coloman - referire la politica naţională a guvernelor româneşti după Marea Unire din 1918;

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În ziua de 1 decembrie 1918 la aşa numita Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia a declarat deplina libertate naţională şi egalitatea în drepturi pentru naţionalităţile conlocuitoare. În realitate însă, evenimentele celor 85 de ani referitoare la politica naţională a guvernelor româneşti reprezintă un şir de discriminări în direcţia tuturor comunităţilor etnice din România. Politica de deznaţionalizare a resimţit-o în special comunitatea maghiară.

Reformele agrare din 1921 şi cea din 1945 au avut ca scop distrugerea bazei materiale funciare, individuale şi colective a comunităţilor maghiare. Politica de deznaţionalizare s-a afirmat atât pe plan cultural, cât şi în domeniul educaţiei publice. Mă refer la legile Anghelescu, la crearea aşa numitelor zone culturale din Ardeal, precum şi la dezmembrarea sistemului de învăţământ în limba maghiară.

În prezent, construirea mănăstirilor de rit ortodox şi în secuime vizează continuarea politicii de deznaţionalizare şi intimidare a populaţiei maghiare din această zonă.

Un caz special, care se manifestă în această direcţie, îl reprezintă articolul publicat în Cotidianul Formula A.S. nr.584 din luna septembrie 2003, semnat de Blaga Lupescu. În acest articol se precizează: "De la revoluţie încoace, extremiştii unguri din România nu obosesc să trâmbiţeze în toată lumea purificarea etnică a maghiarilor din Ardeal. În spatele zgomotului iscat de trompetele lor, cei "purificaţi" nu sunt ungurii, ci românii, maghiarizaţi, prin vreme, cu forţa, reduşi la un pumn de minoritari. Ceardaşul jucat de guvernele României cu partidul maghiarilor s-a transformat în coşmar: neantizarea românilor din Covasna şi din Harghita. Am fost acolo, am văzut şi povestim."

Intregul articol nu reprezintă altceva decât o instigare naţională faţă de maghiari într-o comună unde, potrivit ultimelor statistici, sunt 6 români, iar pentru 2 elevi a fost creată o clasă specială cu predare în limba română.

Nu înţeleg pe autorul articolului cu ce drept numeşte întreaga comunitate sătească din Joseni extremişti unguri? Cum are curajul să afirme că ceardaşul jucat de guvernele României cu partidul maghiarilor s-a transformat într-un coşmar al românilor din Covasna şi Harghita, atunci când ei au o situaţie privilegiată în localităţile unde sunt minoritari?

Populaţia din Joseni protestează împotriva unei asemenea denaturări a realităţii ! Cetăţenii de la "polul frigului" cer ca aceşti ziarişti care prin intermediul presei vor să creeze conflicte etnice în secuime să fie pedepsiţi pentru calomnie.

Vă mulţumesc pentru atenţie.