Parliamentary debates

Domnul Liviu Câmpanu:

Iată că, asemeni gripei aviare, au început să reapară focare de moţiuni. "Băieţii" ăştia s-au plictisit să îşi numere banii prăduiţi în guvernările anterioare şi cu ochii pe sondaje s-au apucat să mai execute un "joc de glezne" aruncând în ochii electoratului cu două moţiuni: una simplă şi una de cenzură, că aşa dă bine, anul acesta purtându-se construcţiile antagonice. Ce nu le mai place? Educaţia, cercetarea....Lucrurile nu merg bine deloc acolo, spun ei. Poate că aşa este, dar supărarea cea mare le-o stârnesc investiţiile majore din sistemul de învăţământ românesc, iar ei nu sunt acolo să administreze comisioanele. Profesorii au salarii mici, dar nu le-a micşorat nimeni, ci dimpotrivă, în ultimii doi ani acestea au crescut constant. Salariile mici ale dascălilor vin dinspre ei şi nu arată nimic altceva decât dispreţul pentru activitatea intelectuală, pentru viitorul României, trădând totodată acele reminiscenţe comuniste când intelectualii socotiţi nişte "şoricei de bibliotecă" beneficiau din când în când de arătatul "pisicii".

Reprezentanţii opoziţiei nu sunt preocupaţi de problemele reale ale ţării, cum nu au făcut-o niciodată. Dar pornesc de la premiza că dă bine să apară "pe sticlă" şi în presă dând cu piciorul în tot ceea ce face guvernarea actuală.

Nimeni nu spune că Alianţa la putere a făcut să curgă "lapte şi miere" pentru că a avut în primul rând de astupat găurile făcute de guvernarea precedentă care au transformat bugetul României într-o plasă de năvod din care se scurgea tot P.I.B.-ul României spre destinaţii mai mult sau mai puţin folositoare interesului naţional, dar sigur foarte folositoare pentru buzunarele celor ce erau atunci la putere.

În 12 ani de guvernare PSD-istă s-a mai dat din când în când cu lut o casă făcută din paiantă, cum era România anilor 90. Guvernarea actuală e preocupată în primul rând, cum e şi logic, de temelia acestei case. Dacă ei ar fi făcut asta de la început noi am fi pus acum "termopanele", însă acestea au apărut la casele lor.

Sistemul educaţional românesc trebuie să se transforme dintr-un exportator de materie cenuşie, într-un utilizator eficient al acesteia. Însă, pentru aceasta, economia românească trebuie să fie funcţională. Oricât de bun "inginer" ai fi nu poţi să mobilizezi mecanisme ruginite 12 ani de zile pentru că , din păcate asta s-a întâmplat, ţinând imobilizat un sistem folosind reguli centraliste.

Acel "nu ne vindem ţara" a blocat dezvoltarea unor ramuri de înaltă tehnologie şi, totodată, a creat "cadavre" industriale ce au fost vândute cu bucata la fier vechi.

Sistemul de sănătate românesc este în criză. Ştim asta! Este în criză de 16 ani. În aceste condiţii trebuie să ne întrebăm cu responsabilitate cine este vinovatul: medicii- care primind un salariu de mizerie strigau după medicamente pentru bolnavi?...asistenţii medicali- care trăind de pe o zi pe alta se chinuiau să aline cum ştiau ei mai bine suferinţele bolnavilor?...sau cei care administrau sistemul? cei care ar fi trebuit să facă în aşa fel încât banii sănătăţii să ajungă la bolnavi? Dar cât aţi fost la putere nu v-a păsat, aţi făcut ce aţi vrut cu banii asigurărilor sociale de sănătate astupând fel de fel de găuri negre bugetare sau folosindu-i în scopuri electorale.

Vreţi să credem că nesimţirea de atunci faţă de suferinţele pacienţilor, faţă de penuria din sistem s-a transformat astăzi într-o mare suferinţă? Vă doare, domnilor? Dacă da, înseamnă că Dumnezeu nu bate cu băţul!

Trebuie să ai mult tupeu, trebuie să fii exonerat de culpa de a fi purtător de bun-simţ, pentru a-ţi permite astăzi, ca fost ministru de finanţe, ca fost ministru al sănătăţii să apari la tribuna Parlamentului, să ieşi în faţa naţiunii şi să acuzi de incapacitate sau, şi mai rău, de rea voinţă, pe cei care chiar muncesc pentru a-şi respecta promisiunile electorale, pe cei care chiar vor să îndrepte răul făcut de dumneavoastră ani şi ani. Dar, aşa cum vedem, totul este posibil pentru că altfel, nu am şti şi nu am spune zicătoarea aceia românească: "nici usturoi nu am mâncat, nici gura nu-mi miroase!"

Spuneţi că sunteţi printre aceia care susţin integrarea României în Comitatea Europeană în 2007, însă în loc să lucrăm la proiectele de lege cerute de Comunitatea Europeană, absolut necesare integrării ne pierdem timpul în discuţii sterile, neconstructive, care sunt făcute doar cu speranţa PSD-ului de a-şi face imagine publică şi a creşte în sondaje.

În astfel de condiţii, acest comportament nu este altul decât cel asemănător găinii din anecdotă care nu ştie ce să facă: să fugă sau să se împiedice?! Or, poate fi asemănat comportamentului iepuraşului anecdotic care atunci când se droghează îi îndeamnă pe toţi să alerge prin pădure pentru a-şi menţine condiţia fizică.

În programul dumneavoastră electoral era prevazută o creştere substanţială a nivelului de trai al populaţiei ( salarii mari, pensii mari, liberă circulaţie în ţările Comunităţii Europene, integrarea României în 2007); acelaşi lucru l-am promis şi noi, numai că soluţiile de urmat erau diferite. De ce dacă ne dorim acelaşi lucru, dar nu urmăm calea dumneavoastră nu suntem buni? Credeţi că atitudinea permanentă de "Gică-Contra" este realmente constructivă pentru cei care v-au ales?