Parliamentary debates

Domnul Gheorghe Albu:

"Investiţia cea mai profitabilă pe termen lung, capitalul uman"

Ce face societatea românească, mai precis instituţiile care au competenţa în domeniul ocupării forţei de muncă, în vederea dezvoltării unei societăţi dinamice, competitive, cu investiţie în oameni competenţi care pot accepta mobilitatea ocupaţională?

Politica urmarită în cazul ocupării forţei de muncă se fundamentează pe iluzia că fluxul de investiţii străine în ţara noastră, după aderarea la Uniunea Europeană, va determina scăderea şomajului şi creşterea numărului de locuri de muncă. Ceea ce nu a luat în calcul Guvernul a fost faptul că nu poate creşte competenţa sau mobilitatea profesională o dată cu apariţia locurilor de muncă, ci, doar dacă există o politică de formare profesională reală, în cât mai multe domenii de activitate, care să contribuie atât la creşterea productivităţii pentru fiecare individ, cât şi pentru societate, ca întreg.

Guvernul uită să ia în calcul unitatea statistică, adică individul, din întregul proces al muncii, indiferent de munca pe care urmează să o desfăşoare acesta. Dacă finalizarea autostrăzilor nu respectă termenul limită, este şi pentru faptul că indivizii angajaţi în procesul de muncă nu sunt calificaţi în acest sens, procesul devenind unul greoi, iar rezultatul nefiind cel scontat. De asemenea, lucrările în ceea ce priveşte construcţia caselor A.N.L. pot fi analizate tot din punct de vedere al personalului calificat să întreprindă construcţia în sine, raţionamentul mergând mai departe în privinţa activităţii depuse de resursele umane în orice alt domeniu de activitate.

Totodată, este important să existe politici de realizare a unei coeziuni sociale, în sensul în care persoanele vârstnice să fie reintegrate pe piaţa muncii. Într-adevăr, acest lucru este determinat atât de o educaţie în acest sens, cât şi de o politică a companiilor, pentru eliminarea prejudecăţilor de genul: nu mai putem angaja persoane vârstnice pentru că se mişca greu sau procesul de asimilare a cunoştinţelor este mai încet, fără să ia în considerare experienţa profesională, competenţele şi informaţiile de care se pot bucura angajatorii. Bineînţeles, este foarte important ca angajatorii să se bazeze şi pe spiritul de iniţiativă, pe cunoştinţele şi pe multitudinea de informaţii sau rezistenţa la un program mai prelungit al tinerilor. Şi nu trebuie să uităm un aspect important, migraţia de forţă de muncă în Uniunea Europeană care, potrivit sondajului Soros, aproximativ 170.000 de elevi de gimnaziu au cel puţin un părinte plecat la munca în străinătate, acest lucru având un efect nefavorabil atât pentru copii, care pot avea un nivel de trai mai ridicat dar repercusiunile fiind mult mai dureroase, precum deprimare, absenteism de la şcoală sau chiar sinucidere, cât şi pentru societate ca întreg. În aceste condiţii, exodul de forţă de muncă către vestul Europei provoacă o criză de forţă de muncă în mai multe sectoare ale economiei. Este important de menţionat şi faptul că această criză de forţă de muncă determină pe lângă pierderi în ceea ce priveşte economia naţională, şi presiune salarială în anumite sectoare precum cel al construcţiilor sau al producţiei de bunuri.

În privinţa cadrului legislativ, acesta este definitivat de instituţiile din subordinea Guvernului (Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, precum şi Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor) responsabile de unul din factorii fundamentali ai evoluţiei societăţii, şi anume dezvoltarea profesională. Dar dacă urmărim proiectele care se desfăşoară în acest sens, vom avea surpriza să observăm că acestea sunt doar teoretice, fără să fie aplicate sau să aibă un rezultat concret, observabil în termeni de persoane angajate în domeniul competenţelor deţinute. Mai mult, sunt doar două proiecte în cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse care se află în derulare: Proiectul RO 4616, dezvoltarea sectorului social -informare şi consiliere în carieră, şi Proiectul RO 4616 evoluţia ocupaţiilor de pe piaţa forţei de muncă din România în perspectivă anului 2010.

In concluzie, Guvernul trebuie să ia măsuri urgente în ceea ce priveşte investiţia în capitalul factor uman, o investiţie pe termen lung. Aşadar, avem nevoie de noi reforme, în special prin încurajarea pregătirii profesionale, promovarea mobilităţii (reconversiei) profesionale, descurajarea pensionărilor anticipate cât şi prin deschiderea pieţelor pentru muncitorii străini.