Parliamentary debates

Domnul Dumitru Dragomir:

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Aşa cum este unanim acceptat, infrastructura reprezintă un indicator extrem de relevant pentru gradul de dezvoltare atins de fiecare stat. Din păcate, cei doar 100 km de autostradă pe care îi are România, plasează ţara noastră în rândul statelor din lumea a treia, fiind mult sub standardul european.

Însă, în privinţa traficului rutier din marile oraşe, situaţia este încă mai dramatică. În cei 14 ani care s-au scurs din decembrie 1989, parcul auto din România a crescut de 14 ori, iar majoritatea vastă a acestor maşini s-au concentrat în marile aglomerări urbane.

În ciuda acestei creşteri exponenţiale, nu au existat planuri urbanistice care să suplimenteze numărul de parcări şi să susţină fluidizarea traficului rutier.

În aceste condiţii, la orele de vârf, Bucureştiul, Craiova, Iaşiul, Timişoara sau Constanţa sunt literalmente paralizate. Şi, pentru că nu era suficient, şoferii trebuie să evite craterele din carosabil care, cel puţin în Capitală, au un caracter permanent. În fiecare an sunt demarate, cu un strident spectacol mediatic, noi lucrări de asfaltare pe care, în mod inevitabil, anotimpul ploios le va surprinde nefinalizate. Firmele care au asfaltat scump şi prost îşi vor prelungi contractul, iar Bucureştiul se poate transforma, fără nici un efort, într-un muzeu al dezastrelor produse de bombardamente. E drept, în cazul străzilor Capitalei nu s-a folosit arsenal militar convenţional, ci s-a acţionat conjugat cu lipsă de profesionalism, corupţie, demagogie şi indiferenţă.

Aşa cum era de aşteptat, nici reţelele urbane de transport în comun nu au o situaţie mai bună. Înghesuiţi şi umiliţi în mijloace de transport mizere, terorizaţi de hoţii de buzunare, locuitorii marilor oraşe ale României anului 2004 sunt victimele unor edili care, din patru în patru ani, le oferă încă un calup de promisiuni ce nu vor fi niciodată respectate. Între timp, dispar parcări, semafoare, indicatoare rutiere, marcaje şi chiar părţi consistente de carosabil.

Pentru a schimba această situaţie dramatică, sunt necesare autorităţi locale orientate către priorităţile cetăţeanului, şi nu exclusiv către propriile obiective politice.

Să sperăm că anul 2004 va aduce cu sine o nouă administraţie, atât la nivel local, cât şi la nivel central, care va răspunde doleanţelor cetăţenilor şi intereselor naţionale.