Parliamentary debates

Domnul Dan Mihai Marian:

"Preşedintele, joaca de-a demisia şi vulnerabilizarea democraţiei româneşti"

Entuziasmul popular generat de evenimentele din decembrie 1989 ne-a transformat pe mulţi dintre noi, participanţi sau spectatori, în optimişti fără rezerve. Ne închipuiam că, în numai câţiva ani, România va deveni o ţară în care va curge lapte şi miere, fără ca noi să facem vreun efort deosebit. Puţini dintre noi realizau în acele momente revoluţionare ce avea să însemne tranziţia de la comunism la capitalism.

La capătul acestei tranziţii, România trebuia să fie o democraţie consolidată cu o economie de piaţă funcţională şi competitivă. În momentul de faţă, România este ţară membră cu drepturi depline a Uniunii Europene, fapt care certifică, cel puţin formal, încheierea cu succes a tranziţiei româneşti. Acum, după ce s-a uscat cerneala semnăturilor de pe Tratatul de Aderare a României la UE, vă propun un exerciţiu de sinceritate: având în vedere evenimentele politice interne din prima lună post-aderare, putem spune cu mâna pe inimă că România este o democraţie consolidată?

O ţară devine consolidată în momentul în care, dincolo de existenţa şi funcţionarea formală a instituţiilor democratice, toţi actorii sociali convin să respecte regulile jocului democratic. În momentul când un actor social (politic, instituţional, economic etc.) îşi depăşeşte atribuţiile conferite de lege încercând să-şi impună voinţa personală asupra tuturor celorlalţi actori nu mai avem de-a face cu o democraţie consolidată. Obsesia pentru distrugerea politică a unui prim-ministru şi a partidului pe care îl reprezintă, supunerea Parlamentului şi a altor instituţii democratice, utilizarea "violenţei fizice legitime" (Servicii, Parchet, Politţie etc.) pentru pedepsirea adversarilor politici depăşeşete cu mult limitele jocului democratic.

Preşedintele Traian Băsescu joacă la limita respectării Constituţiei şi forţează mecanismele democratice pentru atingerea unor obiective politice proprii. Invocă necesitatea luptei împotriva oligarhiei, a grupurilor de interese pentru a-şi legitima acţiunea de contestare a sistemului politic în ansamblul său. Tot pentru a-şi atinge propriile obiective se lansează în fel de fel de acţiuni demagogice şi politicianiste, uitând că politicienii adevăraţi trebuie să slujească interesele poporului, nu pasiunile lui.

Prin modul în care reacţionează populaţia la populismul preşedintelui, putem aprecia că România este o democraţie insuficient consolidată. Democraţia românească este o "democraţie de vitrină" în care normele, valorile, regulile democratice nu sunt internalizate (interiorizate şi practicate) de către toţi actorii din sistem.

Criza politică declanşată de preşedinte în momentul în care a fluturat un bileţel buclucaş şi prelungită cu şantajul propriei demisii în cazul în care va fi suspendat de Parlament ne demonstrează cât de departe suntem de ethosul democraţiilor consolidate din Europa Occidentală.

Recomandabil ar fi ca responsabilii de la Comisia Europeană să aloce fonduri suplimentare şi pentru finanţarea unor programe ce au în vedere consolidarea democraţiei şi a statului de drept, nu numai pentru competitivitate economică şi dezvoltarea infrastructurii de transport. Fără democraţie consolidată nu putem vorbi de o integrare de succes în Uniunea Europeană.