Parliamentary debates

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Zvonurile care circulă de luni de zile pe culoarele Palatului Victoria şi în mass-media internă, referitoare la remanierea şi restructurarea guvernamentală, au luat sfârşit aseară, o dată cu producerea mult aşteptatului eveniment. După tergiversări, proteste şi negocieri dure între taberele din PSD, iată că s-a ajuns la o formulă care pare să mulţumească pe toată lumea. Oare? Miniştrii care nu s-au mai regăsit în noul guvern se vor bucura, desigur, căci premierul i-a felicitat călduros pentru activitatea depusă şi a respins orice aluzie la o remaniere a acestora pe motive de incompetenţă. Opinia publică se bucură probabil într-o oarecare măsură de reducerea numărului de miniştri de la 27 la doar (sic) 22, şi a numărului de ministere de la 26 la 15, lucru natural într-o ţară democratică normală. La noi, pe Dâmboviţa, cei 15 sunt de fapt 16, la care mai pui 6 fără portofolii, care, săracii, n-au mai avut loc în curtea partidului. În mod cert o uşurare generală este înlăturarea unora dintre miniştrii care au reuşit să nemulţumească toţi românii. În rest, pe cine mai interesează restructurarea Cabinetului Năstase ? Probabil că, de data asta, Cabinetul Năstase nu va lua o notă bună nici măcar de la Bruxelles, având în vedere că media numărului de ministere în ţările membre ale Uniunii Europene este de 13, adică aproape jumătate din structura noului guvern al României.

Dar că este vorba doar de imaginea PSD şi de o schimbare de faţadă făcută silit, în urma gravelor nemulţumiri ale populaţiei, dar fără să se ţină deloc cont de necesităţile acesteia, o demonstrează declaraţia Ministrului de Finanţe, Mihai Tănăsescu, că "diminuarea numărului de ministere va presupune, probabil, şi o reevaluare a numărului de personal din aceste instituţii". Cu alte cuvinte, scoatem câţiva miniştri şi mai mult ca sigur în rest, nici una sau prea puţine schimbări - probabil câţiva funcţionari vor fi trecuţi la pensie. Ca de obicei încă o schimbare de faţadă la Palatul Victoria, mult zgomot pentru nimic.

Partidul Naţional Liberal este adeptul unui guvern cu un număr redus de miniştri şi funcţionari, care are în spate un corp de funcţionari publici redus dar profesionist, bine antrenat, stabil şi informatizat, cu salarii şi cu un buget pe măsură, deci mai puţini dar mai eficienţi. Întotdeauna, noi ne-am pronunţat pentru un Cabinet mic, care să reflecte o implicare discretă a Statului în viaţa publică şi cât mai redusă în viaţa cetăţeanului, un catalizator, iar nu mecanismul central al vieţii românilor.

Nu pot să nu îmi amintesc acum discursul preşedintelui american George W. Bush rostit cu ocazia prezentării Stării Naţiunii în 28 ianuarie anul acesta în faţa Congresului american. Domnia sa a spus că va trimite Congresului un buget care va fi mai mare cu doar 4% - aproximativ aceeaşi creştere pe care o va înregistra media veniturilor unei familii americane în acest an. A spus preşedintele: "Cheltuielile bugetare nu ar trebui să crească în nici un caz mai repede decât suma de pe cecurile familiilor americane". O observaţie de bun simţ de care ar trebui să ţină cont şi premierul Năstase atunci când restructurează guvernul sau umblă la bugetul ţării. Şi având în vedere că veniturile reale ale populaţiei s-au redus în ultimul an, poate va face măcar acuma acelaşi lucru şi cu bugetul pe care îl administrează. Abia atunci putem vorbi de o restructurare reală a Cabinetului Năstase. Restul este, ca să folosesc şi o vorbă românească, "apă de ploaie".