Parliamentary debates

Domnul Cornel Popa:

Cărui român nu-i face plăcere şi nu simte mândrie în suflet când vorbeşte despre bogăţiile naturale ale României? Şi cum să nu ne lăudăm când pe teritoriul României există cele mai multe regiuni biogeografice, reprezentate la nivelul unei ţări europene: continentală, alpină, panonică, stepică, Marea Neagră şi nu în cele din urmă cea mai întinsă deltă din Europa, Delta Dunării? Ca să nu mai vorbesc de nivelul ridicat al biodiversităţii, de cele mai mari populaţii de carnivore mari şi dintre cele mai mari populaţii de capre negre din Europa. După cum spuneam, la masă cu prietenul nostru străin, sosit pentru prima oară în România, ne trezim povestindu-i acestuia minunăţiile cu care Dumnezeu ne-a binecuvântat ţara. Totul merge strună, acesta este foarte captivat şi în urma povestirilor îşi doreşte foarte mult să ajungă în locurile deosebite de care noi îi povestim cu atâta ardoare. Ne roagă să-i recomandăm un hotel bun şi să-i explicăm drumul către destinaţie. Ei, în acest moment parcă "muzica" povestirii nu se mai aude şi în locul ei se iveşte o linişte adâncă, uşor deranjantă. Începem să ne gândim la ce condiţii îi putem oferi vizitatorului. În primul rând, ne aducem aminte că trebuie să-l informăm pe turistul nostru despre riscurile la care-şi va supune maşina datorită drumurilor din România, apoi începem să ne gândim că ar trebui să-i spunem câte ceva şi despre locurile de cazare care lasă de dorit şi câte nu ar mai fi de zis.

Ne-am obişnuit, ajunşi în acest moment, să ne spunem aşa, măcar în sinea noastră, că-i "păcat" că avem o ţară aşa frumoasă dar care nu este dezvoltată pe cât ar trebui şi este, într-adevăr, mare păcat! Turismul în România poate constitui, după cum bine ştim cu toţii, o sursă importantă de venituri pentru bugetul statului şi automat pentru populaţia ţării, în special pentru cei care au ca activitate de bază turismul. Prin turism, se pot crea condiţii prielnice unei dezvoltări sănătoase în regiuni mai puţin favorizate din punct de vedere economic care au, în schimb, bogăţii naturale demne de invidiat, prin crearea de noi locuri de muncă, prin banii care se pot obţine dintr-o gestionare mai bună a zonelor care deţin arii protejate sau parcuri naturale.

Aduc acest elogiu bogăţiilor naturale din România pentru că azi, 24 mai, se sărbătoreşte Ziua Europeană a parcurilor naturale şi a ariilor protejate. Suprafaţa totală a rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi naturale în România, este de 1.203.340 ha, reprezentând 5,04% din teritoriul ţării, urmând ca până la finele anului 2007, anul aderării la Uniunea Europeană, suprafaţa ariilor naturale protejate să crească atingând procentul de 20%.

Deci, în continuare, putem susţine că avem cu ce ne mândri, dar haideţi să lăsăm mândria la o parte, pentru că nu este suficient, şi să începem să fim mai respectuoşi cu natura şi să ne gândim cum putem să protejăm mai bine bogăţiile sale pentru ca generaţiile viitoare să se poată bucura în continuare de ele.

În ceea ce mă priveşte, unul din obiectivele pe care doresc să le ating în acest mandat este ca, într-un timp cât mai scurt, să reglementez prin lege statutul ariilor protejate, în vederea conservării şi dezvoltării durabile şi să promovez dezvoltarea economică bazată pe turismul durabil în zonele cu potenţial turistic. Aceste măsuri vor avea un impact puternic asupra nivelului de trai şi în buzunarul oamenilor, prin dezvoltarea infrastructurii şi a turismului durabil în regiunile respective.