Parliamentary debates

Domnul Horia Văsioiu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Doresc astăzi să vă readuc în prim plan o categorie de concetăţeni pe care, prin natura slujbei actuale, este practic imposibil să nu o fi întâlnit. Este compusă, în general, din oameni modeşti, puţin speriaţi de contactul cu autorităţile statului şi care, de obicei, pot fi întâlniţi pe holurile şi în sălile instanţelor de judecată sau în antecamerele unor oficialităţi: primari, prefecţi, miniştri, parlamentari etc., aşteptând răbdători să înceapă înfăţişarea într-un proces sau să fie primiţi în audienţă.

Strâng în braţe sacoşe de plastic doldora de hârtii ce conţin tot zbuciumul lor sufletesc acumulat în decursul ultimilor ani, de când încearcă, în zadar, să-şi recupereze bunurile confiscate de regimul comunist. Unii sunt înverşunaţi, alţii, din contră, aproape resemnaţi, mulţi atinşi de nevroze sau chiar în pragul depresiei.

Vorbesc cu oricine este dispus să-i asculte şi îţi dai seama că au ajuns să cunoască legile mai bine decât mulţi dintre avocaţi. Scot din acele sacoşe certificate de moştenitor, extrasuri de carte funciară sau de la Arhivele Naţionale, adrese de la diferite instituţii, copii după sentinţe judecătoreşti etc.

Nu trebuie să fii mare specialist pentru a-ţi da seama că, în majoritatea cazurilor, dreptatea, deşi nu au reuşit să şi-o găsească până acum, este de partea lor. În plus, mai afli şi fel de fel de grozăvii: primari care, în dispreţul legii, s-au împroprietărit pe ei şi pe rudele lor până la a zecea spiţă, lăsându-i deoparte exact pe cei care aveau cele mai multe drepturi; imobile vândute chiriaşilor, deşi exista sentinţă de retrocedare şi statul nu a fost niciodată proprietar; terenuri concesionate sau vândute, deşi existau cereri de retrocedare depuse de foştii proprietari sau moştenitorii acestora şi câte şi mai câte.

Ei sunt, doamnelor şi domnilor, cei pe care, după regimul comunist, indiferenţa autorităţilor şi a justiţiei i-a răstignit a doua oară. Şi, pentru ei, Guvernul şi-a asuma răspunderea privind pachetele de legi ale proprietăţii şi justiţiei, iar noi am respins moţiunea de cenzură a Opoziţiei.

Dar acest lucru nu este suficient. Trebuie să veghem ca responsabilii cu aplicarea legilor, primari, prefecţi, judecători etc., să-şi facă datoria, altfel, asumarea responsabilităţii va cădea în desuetudine, ca orice formă fără fond.

Doar când toţi românii îşi vor găsi dreptatea la ei în ţară şi nu pe la Strasbourg, vom putea să spunem că responsabilitatea a fost asumată cu adevărat.

Vă mulţumesc.