Parliamentary debates

Domnul Aurel Vlădoiu:

"România paradoxului portocaliu"

Spitalele din ţară funcţionează la cote de avarie, cu un buget de 80% din cel de anul trecut.

Într-o citadelă a sănătăţii României europene, zilele trecute nu s-au găsit medicamente pentru un copil de 6 ani ai cărui părinţi au fost trimişi să le cumpere de la oricare farmacie. Indignat, tatăl, care era la zi cu toate taxele şi impozitele, a dat glas disperării: "înţeleg că vor să ne scape de bătrâni, dar să nu se lege de copiii noştri!".

Informaţia este culeasă dintr-un cotidian central şi m-a şocat ca şi cum n-aş fi avut idee despre groaza părinţilor de a-şi aduce copiii la doctor sau, mai trist, la spital.

Tot zilele trecute, elevii celor mai multe dintre şcolile Bistriţei n-au mai suportat frigul din clase şi, în premieră, au protestat în stradă. În Vaslui, de asemenea, s-au golit sălile de clasă şi s-au umplut saloanele spitalelor.

La Bucureşti, copiii de la Grădiniţa nr.221 şi Şcoala nr.163, prea îngheţaţi ca să mai poată protesta, au fost trimişi acasă. Situaţie aproape identică şi la Liceul "Ion Luca Caragiale" şi seria gheţăriilor patronate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării ar putea continua chiar peste cifrele acceptate de domnii guvernanţi. De fapt, premierul Tăriceanu recunoaşte că 1002 şcoli şi 646 de grădiniţe au probleme cu încălzirea.

Sinistraţii din Călăraşi, ca şi cei din Dolj, ca şi cei din Gorj, dârdâie în locuinţe improvizate, aşteptând să se mute în casele promise de stat. Cei care vor ieşi din iarnă, vor reuşi să se mute.

Acestea sunt doar câteva probleme de sezon ale alegătorilor români, nu ale aleşilor, generate de anotimpul pe care îl traversăm şi, mai ales, de cel în care vom intra, ca mai totdeauna, nepregătiţi. Ele se adaugă problematicii cu care ne confruntăm tradiţional şi care ne-a făcut ca, anul trecut cel puţin, să ne clasăm în rândul celor mai nefericite naţiuni ale lumii.

Cu toate acestea, potrivit sondajelor de opinie comandate cu dărnicie de Putere şi plătite, de asemenea, românii sunt mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de cei care-i conduc. Nu contează că, în numele democraţiei, Preşedintele vrea să concentreze în mâinile sale întreaga putere. Nu contează nici cearta continuă dintre cele două palate, nici faptul că principalii actori ai Coaliţiei de la Putere au devenit, practic, cei mai înverşunaţi duşmani.

Nu mai contează nici că energia electrică şi termică se scumpesc într-una, ca şi gazele, prin a căror scumpire, potrivit unor geniale revelaţii prezidenţiale, se protejează inflaţia care, altfel, ar deveni insuportabil de mică pentru români. Nu mai contează nici salariile de nimic şi nici pensiile de mizerie, după cum nu are nici o relevanţă rata îmbolnăvirilor psihice sau a sinuciderilor.

În judeţul Vâlcea, spre exemplu, nu este zi fără sinucideri, recordul, dacă poate fi numit aşa, fiind trei sinucideri prin spânzurare, într-o zi: un septuagenar copleşit de nevoi, un tânăr copleşit de neputinţă şi un copil de 11 ani copleşit de toate. Pentru toate acestea, cândva, toţi cei de aici, va trebui să răspundem.

Deocamdată, prin sondajele de opinie inteligent concepute, românii sunt mulţumiţi, iar Alianţa Portocalie conduce în topul preferinţelor electorale, pătrunsă de adevărul şi dreptatea sloganului stalinist potrivit căruia "nu contează cine votează, contează cine numără voturile".