Daniel-Ionuţ Bărbulescu
Daniel-Ionuţ Bărbulescu

Sittings of the Chamber of Deputies of February 17, 2009

  • Abstract of the sittings
  • Full-text of the sittings
  • Published in Monitorul Oficial no.13/2009
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Sittings of the Chamber of Deputies of February 17, 2009

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.25 Daniel Ionuţ Bărbulescu - declaraţie politică despre "Ce a lăsat Guvernul Tăriceanu în finanţele ţării";

 

Domnul Daniel Ionuţ Bărbulescu:

"Ce a lăsat Guvernul Tăriceanu în finanţele ţării"

Guvernarea Tăriceanu ne-a costat prea mult. Enorm. Economia a mers bine, dar Guvernul Tăriceanu i-a venit de hac. În câteva cifre simple: economia ne-a dat o creştere de aproape 8%, Guvernul anterior ne-a dat un deficit de 5, 2%. O situaţie splendidă a fost transformată într-o caznă, într-un dezastru. Este o situaţie fără precedent: de la aproape 8% creştere economică, la 5,2 % deficit bugetar. Guvernul Tăriceanu a vorbit, până în ultima zi de activitate, de creşterea economică de 8% şi a sărăcit, în aceste condiţii, bugetul, lăsându-ne pe toţi datori.

Guvernul dinaintea noastră a fost guvernul subminării creşterii economice: a prăpădit miliarde de euro şi a lăsat în urmă alte miliarde datorie. Restul pagubei l-a făcut criza economică şi financiară care ne-a luat pieţele de export şi a secat creditul bancar.

Cu alte cuvinte, Guvernul Tăriceanu a consumat mai mult decât a încasat cu 6,7 miliarde de euro. Pe ce s-au dus aceşti bani, că pe lucruri durabile, pe infrastructură, pe autostrăzi, pe modernizarea ţării, nu! Banii aceia, din nefericire, s-au dus în cheltuieli cu personalul, în cheltuieli cu bunuri şi servicii - cu mese, scaune, canapele, maşini, birouri, calculatoare ş.a.m.d.

În 2008, de exemplu, cheltuielile de personal au crescut cu 35 la sută faţă de anul precedent. Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost cu 36% mai mari în 2008 decât în 2007. Pe lângă asta, au mai lăsat facturi neachitate ( s-au efectuat lucrările, s-au emis facturile, dar nu le-au plătit, şi actualul guvern trebuie să le plătească), numai la nivel guvernamental, de 1,1 miliarde de euro şi încă de un miliard de euro la nivel local, în total, datorii de peste două miliarde de euro.

Aşa ceva n-a reuşit nici un guvern din 89 încoace: Guvernul Tăriceanu a făcut cel mai mare deficit de după decembrie 1989. Adică a risipit banii. Şi-a bătut joc de creşterea economică, a risipit, nu a reuşit să adune la buget banii pe care îi estimase (a adunat la venituri 43,1 miliarde de euro în loc de 50,2 miliarde de euro cât îşi programase), nu a pregătit deloc ţara în vederea crizei care începuse să-şi facă simţite efectele. Au aruncat cu bani exact în lunile când trebuiau sa strângă robinetul cu cheltuieli (septembrie, octombrie şi noiembrie 2008) sute si sute de milioane de euro.

Si în privinţa fondurilor europene situaţia este, iarăşi, dramatică. Guvernul Tăriceanu şi-a propus să atragă, în 2008, din fondurile europene 2,87 miliarde de euro, două miliarde opt sute de milioane de euro. A atras doar 764 de milioane de euro, deci mai puţin cu 2,1 miliarde de euro decât s-a programat. Asta demonstrează incapacitatea Guvernului Tăriceanu de a ţine cont de interesul României, de interesul naţional, pentru că bani europeni sunt acolo, dar nu sunt cheltuiţi. Nu au fost atraşi, deşi existau în Uniunea Europeană cu posibilitatea de a fi atraşi. Şi, din acest punct de vedere, este un dezastru.

Cu asemenea dezastru bugetar lăsat în urmă de Guvernul Tăriceanu, să nu ne mirăm, că astăzi, Uniunea Europeană dă nişte previziuni sumbre pentru România, uitându-se la ce a fost anul 2008. Din păcate, Comisia Europeană nu se uită că s-au schimbat guvernele. Din păcate, modul iresponsabil în care a acţionat fostul guvern ne creează şi dificultăţi uriaşe pentru că, la nivel european, a erodat credibilitatea României în privinţa capacităţii de a formula şi implementa politici fiscale în conformitate cu Pactul de stabilitate şi creştere.

Această impresie este legată de gestiunea din ultimii ani ai Guvernării Tăriceanu. Adică, deşi România a avut creştere economică înaltă şi venituri bugetare substanţiale, Guvernul Tăiceanu nu a reuşit să corecteze deficitul (minim 0,5% din p.i.b., in conformitate cu pactul) ci, dimpotrivă, a depăşit mult pragul de 3% , ajungând până la 5,2 la sută. Guvernul nostru spune ca estimarea CE, conform căreia deficitul bugetar va fi de 7,5 la sută în 2009 este incorectă, mult prea pesimistă. Guvernul Boc va dovedi ca se ţine de cuvânt. Guvernul Boc va recâştiga pe plan european credibilitatea financiară pierdută de guvernul Tăriceanu.

Asta avem şi de aici plecăm mai departe. Lucrurile trebuie spuse deschis, dar asta nu înseamnă că ne putem eschiva folosind scuza moştenirii Tăriceanu. Românii vor sancţiona aşa-zisa performanţă a Guvernului Tăriceanu, dar nu au ales un guvern nou ca să poată hrăni cu justificări. Important e ce avem de făcut de acum înainte pentru a asigura buna guvernare a ţării. Avem o imagine clară şi obiective precise.