Parliamentary debates

Domnul Adrian Mocanu:

"Abandonul şcolar în mediul rural"

"Fiecare ceas pierdut la tinereţe este o şansă de nefericire pentru viitor" - Napoleon I

În ultimii ani s-au înregistrat creşteri alarmante ale abandonului şcolar, cea mai mare rată fiind în mediul rural. Cauzele abandonului şcolar sunt multiple: situaţia financiară precară a familiilor, reticenţa părinţilor care preferă să-şi ţină copiii acasă pentru a-i ajuta în gospodărie sau pentru a avea grijă de fraţii mai mici, căsătoriile timpurii, în special ale fetelor de etnie rromă etc.

Multe sate sunt situate la kilometri distanţă de şcolile cu clase de învăţământ gimnaziale, copiii fiind nevoiţi să parcurgă aceste distanţe pe jos. Statisticile arată că sunt copii din mediul rural care nu au fost niciodată înscrişi într-o formă de învăţământ preprimar sau primar, crescând astfel numărul copiilor analfabeţi.

Efectele abandonului şcolar sunt multiple. Pe termen lung, efectele abandonului şcolar se regăsesc în eşecul social. Analfabetismul trebuie înţeles nu doar ca incapacitatea persoanei de a citi şi de a scrie, ci în sens de incapacitate de a folosi instrucţia şi educaţia primită în şcoală,astfel încât să se adapteze cerinţelor sociale şi profesionale.

Implicarea autorităţilor publice locale, a inspectoratelor judeţene şcolare, cât şi a Ministerului Educaţiei Cercetarii şi Inovării, prin demararea unor strategii de prevenţie şi de intervenţie în abandonul şcolar, găsirea unor soluţii viabile atât pe termen lung, cât şi pe termen scurt, va reduce numărul de elevi care renunţă la şcoală şi recuperarea şcolară a celor care au abandonat cursurile, prin măsuri de susţinere a elevilor cu risc de abandon şcolar şi de recuperare şcolară a celor care nu au încheiat ciclul gimnazial. Obiectivele acestor strategii trebuie să fie mai clar evidenţiate pentru conştientizarea de către părinţi a importanţei educaţiei în formarea copilului, pentru reducerea numărului de copii neşcolarizaţi şi a procentului de elevi cu risc de abandon şi performanţe şcolare scăzute.

Rezultatele finale trebuie să fie materializate prin creşterea prezenţei la cursuri a elevilor, cuprinderea în învăţământul gimnazial a unui procent de cel puţin 70% din numărul copiilor neşcolarizaţi, îmbunătăţirea nivelului de educaţie şi de calificare al elevilor şi reducerea numărului de elevi care abandonează şcoala înainte de încheierea ciclului gimnazial.

Din activităţile întreprinse de către autorităţile publice centrale şi locale rezultă că au fost făcute eforturi pentru a îmbunătăţi accesul copiilor din mediul rural în învăţământul preşcolar, care au condus şi la obţinerea unor rezultate locale bune. Pentru diminuarea acestui fenomen, cu toţii trebuie să ne implicăm mai mult prin activitatea întreprinsă în teritoriu, având convingerea că îi putem ajuta să se dezvolte pe măsura posibilităţilor lor şi că le putem oferi şansa de a avea o calitate a vieţii mai bună.