Parliamentary debates

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

"Despre infrastructura rutieră"

Prioritatea zero a guvernului, infrastructura, a ajuns în coada listei de investiţii. Investiţiile în infrastructură, despre care guvernul susţine că sunt prioritatea zero, ar fi trebuit să contribuie la relansarea economiei. Cu toate acestea, Ministerul Transporturilor nu are bani pentru continuarea lucrărilor la autostrăzi, iar companiile nu găsesc surse de finanţare pe pieţele internaţionale. Infrastructura României este o eternă prioritate pentru fiecare Guvern. Ca să ajungă la putere, unii promit autostrăzi, poduri, tot ce trebuie pentru o ţară civilizată. Văzute de sus însă, drumurile arată că România a rămas codaşă în Europa la infrastructură, ba, mai mult, ocupă ultimul loc în Europa la numărul de kilometri de autostradă.

În opinia mea, strategia de transport a României ar trebui să se bazeze în principal pe construirea reţelei transeuropene, ceea ce înseamnă autostrăzi noi şi finalizarea celor care sunt în construcţie. Pentru drumurile naţionale şi cele judeţene, strategia trebuie să se bazeze pe reabilitarea lor. Iar în ceea ce priveşte reţeaua de căi ferate, un obiectiv ar fi creşterea vitezei operaţionale maxime la 160 de kilometri pe oră pentru trenurile de pasageri şi 120 de kilometri pe oră pentru cele de marfă. Strategia ar trebui să mai cuprindă ridicarea standardelor în infrastructura aeriană şi navală. Fiind un sector foarte important, o mare parte din fondurile europene ar trebui să se ducă în dezvoltarea infrastructurii, care în mod cert generează şi locuri de muncă. Două treimi din suprafaţa totală a infrastructurii din România trebuie refăcută. Mai multe studii arată că starea proastă a drumurilor şi lipsa investiţiilor în acest segment reprezintă un impediment major în calea dezvoltării economice. În aceste condiţii, modernizarea infrastructurii la standarde europene ar trebui să fie una dintre priorităţile naţionale pentru perioada 2007-2013.

România are de recuperat un decalaj foarte mare în domeniul infrastructurii, faţă de restul ţărilor UE. De exemplu, din reţeaua de aproape 80 de mii de kilometri de drumuri, doar 20% reprezintă drumuri naţionale. Restul sunt drumuri judeţene şi comunale al căror grad de utilitate a scăzut dramatic în ultimii ani. Aceasta deoarece numai 21 de mii de kilometri din total au fost reparaţi. Starea de uzură este mare şi din cauza faptului că numărul şoselelor din România a rămas aproximativ acelaşi de peste zece ani. Şoselele din zonele turistice au ajuns să fie extrem de aglomerate în perioadele de sezon.

În raport cu suprafaţa ţării, România are cea mai mică densitate de drumuri din toate statele membre UE, adică 33,5 kilometri la 100 de kilometri pătraţi. România este clasată pe locul 76 în topul mondial al competitivităţii în turism, după Azerbaidjan, clasată pe locul 75, şi El Salvador, care ocupă poziţia 77.