Parliamentary debates

Domnul Radu Bogdan Ţîmpău:

«"Trăim momente de împliniri măreţe", propagandă marca Băsescu - Boc»

Am urmărit cu interes perindările prin faţa Parlamentului, atât ale domnului prim-ministru Emil Boc, cât şi ale domnului preşedinte Băsescu. Am crezut, cu naivitatea unui tânăr român, că vor spune ceva cu adevărat important pentru oamenii acestei ţări. M-am înşelat!

Traian Băsescu ne spune din nou că "vârful crizei a fost depăşit", că am traversat criza economică, dar că ne-a mai rămas criza socială. Şi ne cere să fim solidari. Cu alte cuvinte, ne spune că ţara merge bine, dar oamenii o duc prost. Şi pentru asta, surpriză!, avem nevoie de un nou împrumut. Nu se ştie exact destinaţia banilor, nu ni se spune pe cine vor ajuta şi, mai ales, nu ni se spune cum vom reuşi noi şi generaţiile viitoare să îi plătim înapoi creditorilor.

De altfel, cum am putea crede măcar un cuvânt din cele spuse atât de premier, cât şi de preşedinte când, uitându-ne în spate, la cei doi ani în care au condus cu puteri absolute ţara, vedem că nu au îndeplinit nimic din ceea ce au promis. Pentru că, de fapt, doar la atât se reduce mandatul domnului Boc: la promisiuni continue şi perpetue, dar fără nici o măsură concretă. Şi poate că este mai bine aşa, adică să nu facă nimic, deoarece atunci când au făcut au distrus şi bruma de dezvoltare economică. Este suficient să ne uităm la cele mai importante măsuri ale acestui guvern:

• introducerea impozitului forfetar: rezultat: aproximativ 200.000 de firme falimentate şi creşterea rapidă a numărului de asistaţi social;
• mărirea TVA la 24%: rezultat: haotizarea şi destabilizarea mediului de afaceri, precum şi o creştere a preţului la produsele de consum;
• plafonarea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile la nivelul anului 2009: rezultatul: au crescut aproape cu 7%.

La toate acestea puteam adăuga şi faptul că volumul investiţiilor este nesemnificativ. Dacă la învestitura Guvernului se anunţa 10% din p.i.b., în bugetul pe anul 2010 acestea aveau valoarea de 6,9%, dar execuţia propriu-zisă este, probabil, cu mult sub această cotă.

Ne întoarcem de altfel la sistemul de propagandă ceauşist în care una era realitatea, cu totul alta raportarea "producţiei la hectar"! Mai mult, "fuga" din ţară a inteligenţelor româneşti, fie aceştia medici, profesori sau alte profesii liberale, ne aduce aminte de exodul din timpul dictaturii, numai că acum aceştia fug într-un exil economic, deoarece refuză să fie creditorii şi părtaşii politicii de distrugere a României.